Rujeola e de 10-18 ori mai contagioasă decât COVID-19. Interviu cu medicul care și-a vaccinat toți copiii din listă și nu a mai avut niciun pacient cu rujeolă de acum 17 ani
Gindrovel Dumitra este medic de familie în comuna Sadova din județul Dolj. A devenit cunoscut după ce i-a convins pe toți părinții din localitatea lui să își vaccineze copiii, în timpul epidemiei de rujeolă izbucnite în anul 2016. Actuala epidemie de rujeolă, declarată săptămâna trecută de Ministerul Sănătății, îl găsește pe Gindrovel Dumitra fără niciun caz de rujeolă printre pacienții săi în ultimii 17 ani și cu toți copiii din listă vaccinați. Cum a ajuns însă România să declare a doua epidemie de rujeolă în decurs de 7 ani? Ce lecții nu am învățat după precedenta epidemie, soldată cu moartea a 64 de copii, majoritatea nevaccinați?
Încercăm să aflăm răspunsurile împreună cu dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Reamintim că Ministerul Sănătății a declarat, marțea trecută, epidemie de rujeolă la nivel național, după ce, anul acesta, s-au înregistrat în total aproape 2.000 de cazuri de îmbolnăvire în 29 de județe. Predecenta epidemie de rujeolă din România a fost declarată în septembrie 2016, la un număr mai mic de cazuri decât acum – 675 de cazuri se înregistraseră în acel an în 23 de județe – dar atunci muriseră și 3 copii din cauza bolii.
De ce autoritățile au declarat epidemie de rujeolă dacă în ultima săptămână a lunii noiembrie s-au înregistrat 192 de cazuri? „Rujeola e cea mai contagioasă boală”
Multă lume se întreabă de ce autoritățile au declarat epidemie de rujeolă la nivel național, în condițiile în care, în ultima săptămână a lunii noiembrie (cele mai recente date centralizate de INSP) s-au înregistrat în România 192 de cazuri de îmbolnăvire, dintre care 59 în București.
Răspunsul este simplu: rujeola este cea mai contagioasă boală și poate fi, practic, de 10-18 ori mai contagioasă decât boala COVID-19, care a declanșat o pandemie: „Ca să înțelegem mai întâi cu ce boală stăm de vorbă: rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infectocontagioase. Iar aici, ca să avem un termen de comparație și să se înțeleagă, am să amintesc de acel număr bazal de reproducere despre care vorbeam în pandemie. Dacă avem o persoană bolnavă într-o comunitate, acest număr bazal de reproducere ne indică numărul persoanelor la care transmite boala acea persoană bolnavă. La COVID-19, inițial, acest număr a fost 2 și a tot oscilat: 1 – 2 – 2 și ceva. Practic, o persoană care se îmbolnăvea de COVID-19 îmbolnăvea alte două. Ei bine, în cazul rujeolei, numărul bazal de reproducere este 16-18. Ceea ce înseamnă că o persoană care are boala o transmite altor 16-18 persoane, care la rândul lor se îmbolnăvesc. Este cel mai mare număr bazal de reproducere”, arată dr. Gindrovel Dumitra.
Tot în baza acestui număr bazal de reproducere se calculează și rata de acoperire vaccinală care ar aduce protecție în fața răspândirii rujeolei: aceasta ar trebui să fie de 95%, și nu ca medie la nivel național, ci pe fiecare județ în parte, arată Gindrovel Dumitra.
Dr. Gindrovel Dumitra / Foto: Inquam Photos – George Călin
În România, acoperirea vaccinală cu prima doză a vaccinului ROR, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% la copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani, potrivit Ministerului Sănătății.
„Dacă în colectivitățile cu acoperire vaccinală redusă apare un caz, se răspândește imediat”, spune medicul Gindrovel Dumitra.
Există 3 categorii de persoane care au protecție în fața bolii: cele vaccinate cu schema completă, cele care au trecut deja prin boală și au imunitate toată viața și bebelușii de până la aproximativ 6-7 luni, care primesc anticorpi de la mamă.
Dată fiind declararea epidemiei de rujeolă, medicii de familie vor încerca acum să vaccineze bebelușii de 9-12 luni: practic, să se coboare vârsta de vaccinare de la 12 la 9 luni, fiind o situație de epidemie.
Spre deosebire de precedenta epidemie, din 2016, care ne-a prins cu o criză de vaccinuri, acum există stocuri de vaccin în toate județele.
Gindrovel Dumitra mai spune că, încă din perioada pandemiei, există cazuri de copii care nu au făcut vaccinul și nu l-au recuperat nici până acum.
Vaccinul ROR, cea mai mare rată de refuz din România din cauza legendelor că ar provoca autism
Pacienții lui Gindrovel Dumitra sunt vaccinați împotriva rujeolei, dar medicul știe că vaccinul ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, care se administrează copiilor în cabinetul medicului de familie în două doze – la vârsta de 12 luni (prima doză) și la vârsta de 5-7 ani (a doua doză) – continuă să fie vaccinul cu cea mai ridicată rată de refuz din România, la fel ca în timpul epidemiei de rujeolă de acum 7 ani.
„Povestea vine din anul 1998, de la acea presupusă legătură cu autismul. Este vaccinul la care părinții români au cea mai mare reticență. De acolo se trage totul, cu toate că s-a demonstrat de nenumărate ori că nu există nicio legătură. Dar e vorba doar de a induce cea mai mică urmă de îndoială în populația generală”, explică medicul.
Rujeolă / Foto: Prostockstudio | Dreamstime.com
Gindrovel Dumitra mai spune că, dacă ne uităm la ultimii ani, România trece, ciclic, printr-o epidemie de rujeolă: „În 2005-2006 am avut epidemie de rujeolă, în 2011-2012 alta, apoi 2016-2019, iar acum avem din nou epidemie.”
De ce se întâmplă acest lucru? „Înseamnă că numărul de copii rămași nevaccinați creează o masă critică de persoane susceptibile, iar apariția unui caz determină la un moment dat evoluția în comunitate și apariția epidemiei.”
„De ce declarăm epidemie în acest moment? Tocmai pentru a putea să luăm anumite măsuri de limitare a răspândirii. În primul rând, discutăm de măsuri de vaccinare și coborâm vârsta – de la 12 luni la 9 luni, pentru a oferi protecție acestei categorii foarte vulnerabile.”
Cât de înșelătoare sunt simptomele rujeolei: febra puternică apare cu 48 de ore înaintea erupției pe piele, timp în care copilul este contagios
În cazul rujeolei, debutul simptomatologiei se produce la aproximativ 10-14 zile de la contact, prin apariția unor semne și simptome nespecifice, spune dr. Gindrovel Dumitra.
„Înaintea erupției propriu-zise de pe piele, primul semn este febra. Apoi, apare o leziune la nivel bucal, în interiorul buzelor, la nivelul molarului. Abia la 48 de ore după apariția febrei apare erupția pe piele”, explică medicul.
Rujeolă / Foto: Luanateutzi | Dreamstime.com
„În momentul în care apare febra severă și abia 48 de ore mai târziu apare erupția pe piele, tu, pentru că ai un copil cu febră mare, îl internezi în spital. El rămâne în contact cu alți copii cu febră și cu boală respiratorie, iar 48 de ore mai târziu, îi apare erupția. Ei bine, în timpul ăsta, el a transmis boala tututor copiilor internați împreună cu el. De aceea, și spitalele trebuie să se pregătească pentru o situație de epidemie”, încheie medicul.
(Foto articol: ©Visivasnc|Dreamstime.com)
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro