Sari direct la conținut

STUDIU: Ai glicemia prea mare înainte de 60 de ani? Ai un risc mai mare de diabet și demență. 5 măsuri pentru a preveni evoluția prediabetului în diabet de tip 2

HotNews.ro
STUDIU: Ai glicemia prea mare înainte de 60 de ani? Ai un risc mai mare de diabet și demență. 5 măsuri pentru a preveni evoluția prediabetului în diabet de tip 2
Prevalența diabetului ar putea crește cu 54% până în anul 2030 Foto: © Nyul | Dreamstime.com

Diabetul de tip 2 poate afecta sănătatea creierului indiferent de vârsta la care se instalează, dar cu cât apare mai devreme, cu atât consecințele sunt mai severe. Un studiu recent a scos la iveală că persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 înainte de vârsta de 60 de ani au un risc de trei ori mai mare să dezvolte demență.


Prevalența diabetului ar putea crește cu 54% până în anul 2030, conform estimărilor publicate în 2017, în Population Health Management—mult mai rapid decât expansiunea populației. Această ascensiune alarmantă subliniază importanța înțelegerii factorilor care contribuie la dezvoltarea diabetului. Deși există o componentă genetică implicată atât în diabetul de tip 1, cât și în cel de tip 2, știința confirmă faptul că stilul de viață, precum alimentația nesănătoasă și lipsa exercițiilor fizice, pot influența semnificativ riscul de diabet de tip 2 și prediabet.

Un fapt îngrijorător e că din ce în ce mai mulți tineri sunt diagnosticați cu aceste afecțiuni. Prediabetul, caracterizat prin niveluri ale glicemiei mai mari decât ar fi normal, dar nu suficient de ridicate pentru a fi clasificat drept diabet de tip 2, poate evolua rapid dacă nu este gestionat corespunzător. Și deși nivelul cronic crescut de zahăr în sânge a fost asociat cu un risc crescut de declin cognitiv, amploarea acestui efect a fost până acum neclară.

Așadar, un nou studiu publicat în Diabetologia a făcut lumină asupra acestei legături. Cercetătorii au descoperit că persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 înainte de vârsta de 60 de ani—adică după ce prediabetul a evoluat—pot fi de trei ori mai predispuse să dezvolte demență mai târziu în viață, comparativ cu cei care nu suferă de diabet.

Cercetătorii subliniază necesitatea intervențiilor timpurii și a modificării stilui de viață pentru a preveni evoluția prediabetului în diabet de tip 2, inclusiv cu scopul de a proteja sănătatea cognitivă pe termen lung.

Investigarea legăturii dintre prediabet și demență

Studiul a investigat asocierea dintre prediabet și demență. Prediabetul este o etapă intermediară a diabetului, în care nivelul de zahăr este crescut, dar nu a depășit încă pragul pentru a fi clasificat drept diabet de tip 2. Prediabetul prezintă un risc crescut de progresie către diabet, dar este, de asemenea, asociat independent și cu alte complicații. Cei mai mulți oameni care dezvoltă diabet de tip 2 trec mai întâi prin această „fereastră” a prediabetului.

Riscul de progresie către diabetul de tip 2 în rândul persoanelor cu prediabet este semnificativ; în rândul adulților de vârstă mijlocie cu prediabet, între 5–10% pe an ajung să dezvolte diabet de tip 2, cu un total de 70% dintre cei cu prediabet progresând către diabet de tip 2 în decursul vieții. În SUA, până la 96 de milioane de adulți au prediabet, ceea ce reprezintă 38% din populația adultă. În România, se estimează că 28,1% din populație suferă de prediabet.

Pentru a investiga legătura dintre prediabet și demență, cercetătorii au examinat datele participanților din studiul Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC). Participanții au fost selectați din Statele Unite ale Americii și au avut vârste cuprinse între 45 și 64 de ani în perioada 1987–1989. Perioada de bază pentru analiză a fost vizita 2 a studiului, desfășurată între 1990 și 1992, momentul în care au fost măsurate pentru prima dată nivelurile de HbA1c (hemoglobina glicată, o măsură a controlului zahărului din sânge) și funcția cognitivă.

Ce a presupus studiul

În cadrul studiului ARIC, evaluarea funcției cognitive a fost realizată prin utilizarea mai multor instrumente și metode standardizate. Aceste teste au fost concepute pentru a evalua diferite aspecte ale funcției cognitive, cum ar fi memorie, atenție și capacitatea de gândire abstractă. Evaluarea utilizând aceste teste s-a realizat la vizitele de studiu 2 și 4, respectiv în perioadele 1990-1992 și 1996-1998. Rezultatele acestor teste au oferit informații detaliate despre performanța cognitivă a participanților în timp.

Începând cu vizita de studiu 5, desfășurată între 2011 și 2013, s-a introdus o colecție mai amplă de teste neuropsihologice. Aceste teste sunt specializate în detectarea subtilităților cognitive și pot evalua o gamă mai largă de funcții cognitive, inclusiv abilități de limbaj, executive și perceptuale.

De asemenea, au fost realizate și interviuri cu informatori (CDR și FAQ) care au implicat interacțiuni cu persoanele care cunoșteau bine participanții și care au oferit informații despre schimbările observate în comportamentul și funcționarea zilnică a acestora. Scala Clinical Dementia Rating (CDR) este folosită pentru a evalua severitatea demenței, în timp ce Chestionarul Activităților Funcționale (FAQ) măsoară capacitatea funcțională și independența în activitățile zilnice.

Mini-Mental State Examination (MMSE) un alt test utilizat evaluează starea generală a funcției cognitive, concentrându-se pe abilități precum memorie, atenție și orientare spațială.

Este un instrument standardizat și larg utilizat în evaluarea stării cognitive generale a persoanelor. Participanții au fost urmăriți până în anul 2019.

Risc de demență triplu pentru cei diagnosticați de tineri cu diabet de tip 2

Autorii au stabilit criteriul prediabetului ca fiind o hemoglobină glicată (HbA1c) cuprinsă între 39 și 46 mmol/mol (5,7–6,4%). În timpul urmăririi, au monitorizat și evoluția ulterioară către diabetul de tip 2 în rândul participanților.

Cercetătorii au evaluat modul în care prediabetul este asociat cu riscul de demență în rândul celor implicați în studiu, începând cu stadiul prediabetic. Scopul lor a fost să înțeleagă în ce măsură această asociere este influențată de progresia către diabet. De asemenea, au analizat dacă vârsta la care apare diagnosticul de diabet influențează riscul de demență.

Dintre cei 11.656 de participanți care nu erau diagnosticați cu diabet la începutul studiului, 2330 (20%) erau în stadiul de prediabet. După ce au analizat evoluția diabetului care s-a dezvoltat ulterior perioadei de bază a studiului, cercetătorii au concluzionat că nu au identificat o legătură semnificativă, din punct de vedere statistic, între prediabet și riscul de demență.

Totuși, au descoperit că vârsta mai timpurie de progresie către diabetul de tip 2 avea cea mai puternică asociere cu demența: un risc de demență de trei ori mai mare pentru cei care dezvoltă diabet de tip 2 înainte de vârsta de 60 de ani; riscul scăzând la 73% pentru cei care dezvoltă diabet de tip 2 între 60 și 69 de ani și la 23% pentru cei care dezvoltă diabet de tip 2 între 70 și 79 de ani. După vârsta de 80 de ani, dezvoltarea diabetului de tip 2 nu a fost asociată cu un risc crescut de demență.

„Prediabetul crește riscul de demență, însă acest risc este determinat de apariția diabetului ulterior. Debutul diabetului la o vârstă fragedă este strâns legat de demență. Astfel, prevenirea sau amânarea progresiei de la prediabet la diabet va reduce semnificativ povara viitoare a demenței,” au precizat autorii studiului.

Potrivit cercetătorilor, legătura semnificativă între diabetul de tip 2 și declinul cognitiv poate fi explicată prin rezistența la insulină și nivelurile crescute de zahăr din sânge, care sunt asociate cu acumularea de beta-amiloid și tau în creier. Aceste proteine par să contribuie la deteriorarea celulelor cerebrale, iar cercetările arată că excesul de beta-amiloid și tau se acumulează în creierul persoanelor cu Alzheimer, forma cea mai răspândită de demență.

Cum poți preveni evoluția prediabetului către diabet

Prevenirea evoluției prediabetului către diabet de tip 2 este posibilă printr-o combinație de modificări ale stilului de viață și, în unele cazuri, prin utilizarea medicamentelor. Iată câteva strategii eficiente:

1. Adoptarea unei diete sănătoase: alimentația echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe poate reduce riscul de diabet. Este important să se evite alimentele procesate, bogate în zaharuri și grăsimi saturate;

2. Controlul greutății corporale: pierderea în greutate sau menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce semnificativ riscul de dezvoltare a diabetului. Chiar și o scăderde modestă în greutate, cum ar fi pierderea a 5-10% din greutatea corporală, poate avea beneficii semnificative;

3. Exerciții fizice regulate: activitatea fizică poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și poate ajuta la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Se recomandă

cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos rapid, înotul sau ciclismul;

4. Monitorizarea glicemiei: persoanele cu prediabet ar trebui să-și măsoare regulat glicemia și să urmărească orice modificare;

5. Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool: fumatul poate crește riscul de diabet, iar consumul excesiv de alcool poate afecta negativ nivelul glicemiei. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool pot reduce riscul de evoluție către diabet;

În anumite cazuri, medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce riscul de progresie către diabet în rândul persoanelor cu prediabet.

Sursa foto: Dreamstime.com

INTERVIURILE HotNews.ro