Subiectele Zilei: Vlădescu: Trebuie concediaţi 100.000 de bugetari; Programul "Ajutaţi Guvernul". Donaţii pentru buget; Cum a devenit ortacul Costică soldat la Mineriadă; Luptătorul anticomunist din satul Răchiţele

Vlădescu: Trebuie concediaţi 100.000 de bugetari. Rădulescu, BNR: Daţi afară pilele. „Romanele lui Kafka descriu o lume sănătoasă în raport cu ceea ce s-a întâmplat în administraţia publică românească în ultimii 20 de ani, în special în perioada 2004-2008”, susţine Eugen Rădulescu, director BNR. Salariile bugetarilor, care vor fi tăiate în scurt timp cu 25%, ar putea reveni la nivelul de acum doar dacă vor fi daţi afară „cel puţin” 100.000 de bugetari, după cum a declarat joi ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu. El a precizat că, oricum, România s-a angajat în faţa FMI ca până anul viitor personalul bugetar să nu depăşească 1,29 milioane de angajaţi, ceea ce înseamnă 70.000 de concedieri, scrie Gandul

Programul „Ajutaţi Guvernul”. Donaţii pentru buget. Cât dau miniştrii Udrea, Vlădescu, Oprea, Baconschi, Şeitan. Sumele donate pot fi achitate în numerar sau prin virament, în contul 20.37.01.02. De câteva zile, orice român poate dona bani pentru bugetul statului. Ordinul ministrului Finanţelor denumit „Precizări privind modul de încasare a fondurilor băneşti primite sub formă de donaţii pentru diminuarea efectelor crizei economice” a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Primul care şi-a virat salariul aferent lunii mai, în valoare de 6.702 lei, în fondul de solidaritate, deschis la Trezoreria Municipiului Bucureşti, a fost preşedintele Traian Băsescu, scrie

Gandul

Oase de mamut plutesc pe râul Moldova. Un femur foarte bine conservat şi o măsea de mamut au fost descoperite în râul Moldova. Arheologii caută acum şi alte rămăşiţe, deşi, cel mai probabil, oasele au fost târâte timp de sute de ani prin aluviunile râului, iar locul în care mamutul a murit este mult mai departe de locul în care oasele au fost descoperite. Viiturile recente de pe râul Moldova au scos la iveală un femur de 121 de centimetri şi o măsea de mamut (mammuthus primigenius), care au stârnit entuziasmul arheologilor care le-au luat în primire, scrie Gandul

Cum a devenit ortacul Costică soldat la Mineriadă. Un fost maistru minier dezvăluie ce pregătiseră autorităţile, după 15 iunie ’90: mineri deghizaţi în soldaţi, gata să intervină în cazul unor riposte anti-FSN. Pe 15 iunie 1990, după trecerea minerilor, Bucureştiul era o rană deschisă. La Romexpo, Ion Iliescu le mulţumea ortacilor, sub urale, şi-i îndemna: „Aici sunt reprezentanţii guvernului, ai Ministerului Transporturilor. În mod organizat, eşalonat, să asigurăm această deplasare ordonată a tuturor spre locurile dumneavoastră”, scrie Evenimentul Zilei

Primul val de averi la secret. În lipsa unei Legi ANI, demnitarii nu şi-au mai publicat noile declaraţii de avere, deşi promiteau că o vor face. Piaţa de publicitate a declaraţiilor de avere este în scădere dramatică. La trei zile de la expirarea termenului de depunere, în lipsa unei noi Legi ANI, majoritatea declaraţiilor de avere, deşi depuse, au rămas la secret. La Camera Deputaţilor, unde publicarea pe site se face la cerere, nici zece la sută dintre aleşi n-au făcut un demers în acest sens. La Senat, secretul este total printr- o decizie a conducerii, iar la guvern, o treime dintre miniştri şi-au postat pe internet noile declaraţii, scrie Evenimentul Zilei

Luptătorul anticomunist din satul Răchiţele. Teodor Şuşman este considerat de unii localnici din satul Răchiţele un erou al luptei anticomuniste, în timp ce alţii îl descriu şi azi ca pe un criminal care s-a răzbunat pe duşmanii săi. Intenţia Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (CICC) de a-l deshuma pe Teodor Şuşman, un luptător anticomunist din zona Munţilor Apuseni, a născut controverse aprinse în satul Răchiţele, judeţul Cluj. În timp ce, pentru unii săteni, Şuşman a fost un adevărat erou, alţii spun despre el că ar fi fost un „criminal şi un tâlhar la drumul mare, care n-a tipărit niciun manifest şi nici n-a luptat cu adevărat împotriva comuniştilor”, scrie Evenimentul Zilei

Problemele unui pensionar cu 31.000 RON pe lună. La 52 de ani şi cu o pensie lunară de peste 30.000 lei (indexabilă cu inflaţia), pilotul Constantin Voicu se bucură din plin de o a doua tinereţe: zboară de plăcere, face baby-sitting, îşi împrumută prietenii cu bani, îi dă fiicei 4.000 de lei pe lună şi investeşte în imobiliare. Recunoaşte că pensia pe care o are „nu e morală, dar e legală” şi crede că, în realitate, ar merita maximum 6.000 de lei. Ne dăm întâlnire la pensionarul Constantin Voicu (52 ani) acasă, undeva în apropierea Casei Poporului, unde are şi „un mic birou”. Apăs scurt pe butonul soneriei şi poarta automată se deschide, dezvăluind privirii un Ford Focus argintiu. Pătrund în curte. Nu e vila din stânga (pe asta a închiriat-o), ci cea din fundul curţii, scrie Romania Libera

Cum pot fi câştigate procesele pentru pensii şi salarii. Specialiştii în dreptul muncii susţin că cei păgubiţi pot invoca încălcarea Constituţiei, a dreptului muncii, precum şi a legislaţiei europene privind drepturile omului cu mari şanse de succes. Premierul Boc crede însă că în cazul pierdut de Letonia într-o speţă legată de micşorarea pensiilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că statul garantează dreptul la pensie, dar nu şi „întinderea” acestui drept, adică mărimea pensiei, scrie Romania Libera

De ce s-au mutat fiţele de Dorobanţi în centrul vechi. În miez de criză, fără să-şi mai permită să arunce bani cu lopata, mondenii Capitalei descoperă rafinamentul moştenirii culturale din centrul istoric. Monica Columbeanu, Mugur Mihăescu sau Cătălin Botezatu coboară din paginile tabloidelor în praful şi aglomeraţia centrului vechi. Odată cu ei, o mulţime de tineri cu bani abandonează zonele „de fiţe” şi vin să se distreze printre boemi. Cârciumarii se conformează cererii şi deschid printre ruine terase pretenţioase şi scumpe, la fel ca cele care în alte zone trag obloanele, scrie Romania Libera

Şefa Casei de Asigurări de Sănătate Neamţ stă în concediu medical de un an şi 3 luni / Salariu lunar de 3.800 de lei. Daniela Soroceanu, şefa Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Neamţ, este în concediu medical de 16 luni, ia lunar 3.800 de lei pe indemnizaţia de boală şi încă 788 de lei de la Consiliul Judeţean. Preşedinte-director general Daniela Soroceanu s-a îmbolnăvit brusc în februarie 2009, atunci când a aflat că şefii caselor judeţene vor fi înlocuiţi în masă, scrieAdevarul

Cum se obţine medical prelungit. Potrivit reprezentanţilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, perioada maximă de concediu medical este de 90 de zile pe an. În situaţia în care pacientul solicită o prelungire, se reuneşte o comisie specială, formată din reprezentanţii casei judeţene de sănătate şi medici specialişti. Comisia poate acorda o prelungire a concediului de boală de maximum 180 de zile, în interval de un an, scrie Adevarul

Secretele Mineriadei / Radu Câmpeanu :„Ne-am luptat cu nişte comunişti!“ În 1990, Radu Câmpeanu spera să-i înlocuiască pe fesenişti cu investitorii străini. Câmpeanu (88 de ani) îşi aminteşte zilele de agitaţie din 1990 când le ţinea piept lui Iliescu şi atacurilor FSN. La 14 iunie 1990, când minerii au descins în casa sa din cartierul bucureştean Dorobanţi, Câmpeanu se afla la o rudă şi a scăpat „fără violenţe”. În 1948, Câmpeanu a fost arestat. Şi-a petrecut 9 ani în închisorile comuniste, a plecat ulterior la Paris, în exil, de unde avea să se întoarcă după căderea ceauşismului. În 1990 a venit în România pentru a „reîntemeia” Partidul Naţional Liberal, al cărui preşedinte a fost până în 1995, scrie Adevarul