Surprinzătoarea anulare a CEO-ului de la Hidroelectrica după ce câștigase concursul. Printre cei învinși fusese și Dragoș Tănase, fostul șef de la Roșia Montană Gold Corporation

Dacă ne întrebăm de ce pierdem bani din PNRR, felul în care se guvernează companiile de stat din energie e un răspuns. Când se organizează concursuri pentru directori, nu procesele competitive sunt cele care generează alegeri ale unor oameni, ci numele oamenilor creează concursuri infinite, până când e numit cine trebuie.  

 „Astăzi va fi anulat procesul de numire la Hidroelectrica. Nu a ieșit cine trebuie. Nu știu de unde să-l apuce pe cel care a ieșit. Nici cel de pe locul doi nu este din joc. Rămâne interimar Bogdan Badea până vor fi aduși oamenii lor. Pretextul este că oricum nu se face jalonul, ce mai contează încă o ratare”. Așa a sunat mesajul pe care l-am primit miercuri dimineața, la prima oră.

Moment în care un candidat propune, pur și simplu, să se dea mită

„Oricum nu se va face jalonul” însemnă că Hidroelectrica nu reușise să pună decât CEO, nu și CFO, director financiar. Pentru directorul financiar, procesul eșuase. 

Nivelul mediu la CFO fusese atât de slab încât s-a ajuns ca unul dintre cei intervievați să propună să se dea bani ONG-urilor ca să fie lăsată în pace Hidroelectrica. A fost un discurs uluitor al respectivului om, un discurs demn nu de o sală de interviu, ci de una de tribunal, unde se adună cei care mituiesc.  

A fost ca atunci când Ion Ariton, fost ministru PD-L, revenit în Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, declara în fața instanței că el face sponsorizări pe bani publici pentru că așa decideau șefii lui de partid. 

Pentru CEO, însă, se găsise un candidat pe care comisia l-a considerat convingător. 

Mihai Aniței a câștigat concursul, pe doi a venit Radu-Ioan Constantin

După evaluarea dosarelor și proba interviurilor, a fost selectat un manager. E vorba de Mihai Aniței, care a fost mai mulți ani director general al combinatului Azomureș, cel mai mare din România, și Country Manager al grupului elvețian Ameropa. El a deținut funcții de administratori la mai multe companii din energie, inclusiv Hidroelectrica. 

Pe locul doi, s-a plasat Radu-Ioan Constantin, inginer și economist, care lucrează din 2008 în Hidroelectrica, pe funcții de conducere în zona de furnizare, fără probleme de integritate. Nu are experiență de manager la nivelul primului clasat, însă cunoaște foarte bine compania.

Termenul expiră mâine

Cu anticiparea anulării concursului, am trimis mail-uri cu solicitări, mesaje, am dat telefoane la Ministerul Energiei, la Guvern, oriunde unde sunt persoane și poziții care pot oferi publicului informații despre ce se întâmplă la Hidroelectrica. 

Numirile de manageri la această companie, printr-o procedură fără ingerințe politice, cu evaluator independent, reprezintă o obligație a României pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR. Vineri, 28 noiembrie, expiră termenul pentru acest jalon. Neîndeplinirea lui înseamnă milioane de euro pierduți de România.

Ministrul energiei se spală pe mâini

După mai multe solicitări și insistențe, mi-a fost transmis un răspuns din partea ministrului energiei, Bogdan Ivan (PSD). Pe scurt, a spus că de numiri se ocupă Consiliul de Supraveghere al companiei și că el nu are atribuții. Adică, nu-și asumă răspunderea.

Aceasta chiar dacă Ministerul Energiei este acționar cu 80% din participații, iar Consiliul de Supraveghere este format din membri propuși de minister. 

Printre membri se află Ion Ariton, fost ministru PD-L, în guvernarea Boc, și care s-a remarcat prin afacerile pe care voia să le facă cu Rusia, încercând să le ofere depozite de gaze din România. Tot el este cel care voia să spargă Hidroelectrica și să o unească cu societăți falimentare din energie, pentru a crea doi „campioni” energetici.

Un manager de top “nu se aliniază cerințelor”. Numele actualului manager apare în investigația Recorder

Între timp, spre prânz, în presă au început să apară informația că procesul de numire va fi anulat, pe motiv că „sunt probleme” cu candidații. Nici nu începuse ședința Consiliului și deja era dată ca sigură anularea din cauza unor „probleme”.

Anunțul oficial a fost publicat seara, aproape de ora 22.00, pe site-ul BVB. Motivul oficial al anulării: Candidații „nu se aliniază pe deplin cerințelor asociate funcției de CEO în acest moment”. Iar interimatul va fi asigurat în continuare de Bogdan Badea. 

Numele lui Bogdan Badea apare în investigația Recorder publicată miercuri, care arată că Hidroelectrica a furnizat energie fără factură de 2 milioane de euro pentru instituții religioase și afaceriști cu conexiuni politice. Și atunci, compania era condusă de Bogdan Badea, instalat în 2017 cu susținerea PNL (via ALDE). 

De ce a fost respins „omul nepotrivit” și păstrat interimatul

Cum explică oameni din Hidroelectrica faptul că nu au fost validați niciunul dintre cei doi ajunși în finală. „Nu contează CV-ul, experiența profesională, Aniței este din afara calculelor politice, nu e de-ai lor, ei nu știu dacă răspunde ordinelor politice, iar Constantin nu este agreat tocmai pentru că, de-a lungul timpului, s-a opus unor solicitări”, mi s-a povestit.

„Trebuia” să ajungă altcineva pe lista scurtă, mi-au spus doi oameni din companie, însă ceilalți candidați au picat la evaluarea dosarelor, în procesul de selecție fiind implicat un evaluator independent. 

Printre cei neselectați, Dragoș Tănase, de la Roșia Montana Gold Corporation

Printre candidații picați la selecție, dar cu mare sprijin politic și mediatic, s-a aflat Dragoș Tănase, fost CEO Gabriel Resources și director Roșia Montana Gold Corporation. Era omul care ducea delegații de jurnaliști pe banii companiei în străinătate. Tănase a devenit între timp consultant financiar și a candidat să conducă Hidroelectrica. 

Alt candidat „înfrânt” a fost consilier al ministrului energiei, Dorin Pena, fost șef al CISCO România, potrivit surselor menționate.

Poate că cei doi care au fost selectați și apoi au jucat finala, Aniței și Constantin, nu erau într-adevăr potriviți. Dar felul în care s-a gestionat anularea procesului e, la rându-i, complet nepotrivită. Dacă anularea concursului era justificată, de ce a fost făcută ca și cum le-a fost jenă că întorc rezultatul?

Nu procesele generează numiri, ci anumite nume generează concursuri infinite

Am ajuns ca standardul unui concurs „transparent” în „guvernanța corporatistă” a statului român să sune așa: dacă în finală nu ajunge cine trebuie, finaliștii sunt de vină, nu cei care fac numirile. Anularea se face pe furiș, ca și cum ar fi ilegitimă. 

Apoi, concursul se reia, pentru că procesele competitive nu generează alegeri ale unor oameni, ci numele oamenilor creează concursuri infinite, până când e numit cine trebuie.