​Tabel comparativ Vezi cum a modificat Presedintia proiectul de revizuire a Constitutiei intocmit de Guvernul Boc

Proiectul de revizuire a Constitutiei trimis miercuri de catre Presedintie la Consiliul Legislativ are la baza un proiect intocmit de catre Guvernul Boc in aprilie 2010 si trimis mai apoi la Cotroceni. Practic, fata de proiectul intocmit de cabinetul Boc, cel trimis de presedintie la Consiliul Legislativ contine cele mai insemnate si importante modificari. Astfel, fata de varianta propusa de Guvern, observam ca Presedintia a modificat prevederile privind caracterul licit al averii dobandite, a introdus principalele propuneri de modificare a Constitutiei cu impact economic major, a modificat prevederile privind perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor sau a limitat posibilitatile de angajare a raspunderii Guvernului.

• HotNews.ro a realizat un tabel comparativ pentru a scoate in evidenta modificarile aduse de Presedintie proiectuluid e revizuire a Constitutiei intocmit de Guvern

Una dintre modificarile importante aduse de presedintie proiectului propus de Guvern se refera la caracterul licit al averii dobandite. In forma propusa de presedintie, paragraful (8) spune ca „Averea dobandita licit nu poate fi confiscata” si se elimina precizarea din actuala Constitutie care stipuleaza: „Caracterul licit se prezuma”.

Principalele propuneri de modificare a Constitutiei cu impact economic major vin din partea Presedintiei. Astfel, fata de varianta propusa de Guvernul Boc, Presedintia a stabilit: eliminarea controlului judecatoresc pe deciziile care privesc politicile fiscale si bugetare; restrictionarea limitelor de deficit bugetar (la 3% din PIB) si de datorie publica (60% din PIB); contractarea imprumuturilor externe numai in domeniul investitiilor; Informarea permanenta a UE asupra proiectului de buget; Cresterea presiunii pe magistrati pentru deciziile gresite.

O alta modificare deosebit de importanta facuta de catre Presedintie asupra proiectului propus de Guvern se refera la perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor. Astfel, Presedintia a introdus aliniatele care stipuleaza ca „Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se poate face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”, eliminand prevederea actuala care spune ca parlamentarii „nu pot fi perchezitionati, retinuti, sau arestati fara incuviintarea Camerei, prevedere mentinuta in varianta propusa de Guvernul Boc.

Vezi in documentul atasat care sunt diferentele intre proiecte si ce modificari apartin Presedintiei

O alta modificare adusa de Presedintie la propunerea de proiect inaintata de catre Guvern se refera la retinerea persoanei, care, in forma propusa, nu poate depasi 48 de ore, fata de 24 de ore cat este stipulat in prezent.

Presedintia a modificat varianta de revizuire a Guvernului si in materie de angajare a raspunderii executivului in fata Parlamentului, stipuland ca acest procedeu se poate realiza doar o singura data pe sesiune, exceptand legea de buget al statului si a asigurarilor sociale.

In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), modificarile privind comopozitia Consiliului, precum si alegerea sau numirea membrilor vin din partea Guvernului. Astfel, Executivul a stipulat in proiectul sau de revizuire a legii fundamentale ca 10 membri ai CSM vor fi alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de parlament (5 judecatori, 5 procurori), iar ca 6 reprezentanti vor fi din partea societatii civile (3 numiti de catre Parlament, 3 numiti de catre Presedintele Romaniei).

Varianta Guvernului stipula totusi ca mandatul membrilor CSM ar urma sa fie de 4 ani, in loc de 6 cum e in prezent. Presedintia a decis pastrarea actualei durate de 6 ani pentru un mandat, dar stipuleaza clar ca mandatul „nu poate fi prelungit sau innoit”.

Potrivit variantei propuse de guvern, presedintele CSM este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi innoit, insa presedintia a decis sa modifice aceatsa prevedere si sa stipuleze ca mandatul presedintelui CSM poate fi innoit o singura data o singura data. Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.

Poate cea mai importanta modificare din dreptul CSM vizeaza caracterul hotararilor luate de Consiliu si a fost introdusa in proiectul de revizuire a Constitutie de catre Presedintie. Astfel, daca in prezent hotararile CSM se iau prin vot secret, in forma de revizuire a Constitutiei, hotararile CSM vor fi publice si se vor motiva.

Vezi aici proiectul de revizuire intocmit de Guvernul Boc in 2010

Vezi aici proiectul trimis de Presedintie la Consiliul Legislativ

In propunerea Cabinetului Boc, singura camera a Parlamentului ar urma sa fie numita „Camera Reprezentantilor„, insa presedintia nu a acceptat aceasta propunere si a preferat denumirea generala de „Parlament”.

O alta modificare adaugata de presedintie proiectului intocmit de executiv se refera la „Alte atributii” ale presedintelui tarii. Astfel, conform variantei presedintiei, seful statului „confera siretrage decoratii si titluri de onoare„.

Tot presedintia a adaugat si completari in proiectul de revizuire a Constitutiei in ceea ce priveste Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care ar urma sa transmita Parlamentului, „in vederea aprobarii, strategia de securitate nationala” si rapoartele asupra activitatii desfasurate, in vederea examinarii acestora.

Cum s-a ajuns la realizarea proiectului de revizuire a Constitutiei

Discutiile privind proiectul de revizuire a Constitutiei au inceput dupa referendumul din noiembrie 2009 cu privire la trecerea la un sistem cu parlament unicameral si la reducerea numarului actual de parlamentari la maxim 300.Referendumul a fost validat, cu o prezenta de 50,95%. 77,78% dintre cei care s-au prezentat la referendum au spus „Da” pentru Parlament unicameral, iar 88,84% s-au pronuntat pentru reducerea numarului de parlamentari.

Conform articolului 150 din Constitutie, revizuirea legii fundamentale poate fi initiata de presedintele tarii la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.

Revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

In aprilie 2010, Parlamentul Romaniei a infiintat Comisia de revizuire a Constitutiei, for ce are sarcina sa aplice rezultatele referendumului din 2009 si sa intocmeasca un proiect de modificare a legii fundamentale.

PDL a propus dupa rezultatul referendumului din noiembrie 2009 constituirea unei comisii pentru revizuirea Constitutiei, iar dupa lungi negocieri si certuri, parlamentarii PSD si PNL au acceptat ca si reprezentantii independentilor sa fie acceptati in comisie, insa cu o conditie esentiala: proiectul de constitutie sa fie adoptat cu votul a doua treimi din componenta comisiei. Votul urmeaza sa fie secret, ceea ce diminueaza sansele revizuirii, pentru ca PDL plus UDMR si independentii nu au doua treimi, ci doar un vot in plus, fata de PSD si PNL, adica 13 la 12.

Proiectul de revizuire a Constitutiei realizat de Guvernul Boc in 2010 – criticat pentru articole fara sens

La doar o zi dupa infiintarea Comsiei parlamentare, pe 21 aprilie 2010, Guvernul a prezentat un proiect propriu de revizuire a Constitutiei pentru trecerea la Parlament unicameral, care ar urma sa se numeasca Camera Reprezentantilor, si limitarea numarului de parlamentari la maxim 300. Proiectul a fost inaintat presedintelui, cel care il trimite Parlamentului spre dezbatere si adoptare.

Proiectul revizuirii Constitutiei propus de Guvern in 2010 a fost criticat intrucat continea si articole care nu aveau sens, cum ar fi cele care reglementeaza aderarea la NATO si UE, realizata in 2004 respectiv 2007.

Articolele 148 si 149 fac parte din titlul VI al Constitutiei din 2003, referitor la Integrarea euroatlantica, iar singura diferenta fata de modificarile propuse de Guvern este ca referirea la cele doua camere ale parlamentului dispare, fiind inlocuita cu termenul generic Parlament. Una din explicatii ar fi ca expertii care au lucrat la proiectul de revizuire timp de o luna, cum sustine premierul Emil Boc, au inlocuit pur si simplu din vechea Constitutie toate referintele la Camera Deputatilor si la Senat, avand in vedere ca proiectul de revizuire are ca principala tinta trecerea la Parlament unicameral. Insa expertii par sa fi uitat sa mai verifice daca modificarile propuse au sens.

„Unele articole, cum sunt acestea, trebuiau eliminate pentru ca sunt caduce. Proiectul de revizuire pare sa fie facut de oameni de la partid, nu de experti constitutionali„, au declarat atunci pentru HotNews.ro experti care au lucrat la comisia pentru revizuirea Constitutiei. Nu e clar insa cine sunt autorii proiectul de revizuire, numele lor nefiind dat publicitatii.

Mai multi experti si consilieri de la Cotroceni care au elaborat in 2009 raportul comisiei prezidentiale pe tema modificarii Constitutiei au declarat pentru HotNews.ro ca n-au fost consulati la elaborarea actualului proiect de modificare a legii fundamentale. Premierul Emil Boc a declarat intr-o conferinta de presa ca la proiect au lucrat timp de o luna atat experti de la Guvern, cat si de la Presedintie.

In varianta propusa de presedintie si trimisa pe 1 iunie 2011 la Consiliul Legislativ, Articolele 148 si 149 sunt schimbate in totalitate fata de varianta propusa de guvern si reflecta actualitatea situatiei Romaniei in context euroatlantic.

De asemenea, presedintia a mai modificat si articolul 155 in care stipuleaza ca „Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor legii de revizuire” si ca „Dispozitiile legii de revizuire se aplica incepand cu urmatoarele alegeri parlamentare”.