Țara în care duduie economia după introducerea săptămânii de lucru mai scurte

Economia Islandei este mai performantă decât cea a majorității economiilor din Europa după introducerea la nivel național a săptămânii de lucru mai scurte, fără pierderi salariale, arată un studiu publicat vineri și citat de CNN.

Între 2020 și 2022, 51% dintre angajații din țară au acceptat oferta de reducere a programului de lucru, inclusiv o săptămână de patru zile, au constatat două think tank-uri, care afirmă că numărul este probabil să fie chiar mai mare în prezent.

Anul trecut, Islanda a înregistrat o creștere economică mai rapidă decât majoritatea țărilor europene, iar rata șomajului este una dintre cele mai scăzute din Europa, au remarcat Autonomy Institute din Regatul Unit și Asociația pentru Sustenabilitate și Democrație (Alda) din Islanda.

„Acest studiu arată o adevărată poveste de succes: orele de lucru mai scurte s-au generalizat în Islanda… iar economia este puternică în ceea ce privește o serie de indicatori”, a declarat, într-un comunicat, Gudmundur D. Haraldsson, cercetător în cadrul Alda.

În cadrul a două studii de amploare desfășurate între 2015 și 2019, angajații din sectorul public din Islanda au lucrat 35-36 de ore pe săptămână, fără nicio reducere a salariului. Mulți participanți au lucrat anterior 40 de ore pe săptămână.

Studiile au implicat 2.500 de persoane – mai mult de 1% din populația activă a Islandei la momentul respectiv – și au vizat menținerea sau creșterea productivității, în paralel cu îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

Cercetătorii au constatat că productivitatea a rămas aceeași sau s-a îmbunătățit în cazul majorității locurilor de muncă, în timp ce bunăstarea lucrătorilor a crescut „dramatic” în ceea ce privește o serie de măsuri, de la stresul perceput și epuizare până la sănătate și echilibru între viața profesională și cea privată.

În urma testelor, sindicatele islandeze au negociat reduceri ale orelor de lucru pentru zeci de mii dintre membrii lor din întreaga țară.

Rata scăzută a șomajului, un indicator al „vitalității” economice

În 2023, economia Islandei a urcat cu 5%, o rată de creștere a economiilor europene bogate, a doua după cea a Maltei, conform celor mai recente perspective economice mondiale ale Fondului Monetar Internațional (FMI), publicate la începutul acestei săptămâni. Aceasta este mult mai mare decât rata medie de creștere economică a Islandei, de aproape 2%, înregistrată în deceniul 2006-2015.

Cu toate acestea, FMI prognozează o creștere considerabil mai lentă în Islanda în acest an și anul viitor.

„Creșterea este de așteptat să frâneze (…) în 2024, ca urmare a încetinirii în continuare a cererii interne și a încetinirii creșterii cheltuielilor din turism”, a spus FMI despre economia Islandei, dependentă de sectorul turismului, într-o evaluare din luna iulie.

Rata scăzută a șomajului din Islanda este totuși „un indicator puternic al vitalității economiei” țării, au mai afirmat Autonomy Institute și Alda.

Conform indexului World Economic Outlook al FMI, această rată a șomajului s-a situat la 3,4% anul trecut, puțin peste jumătate din media economiilor europene avansate. FMI se așteaptă ca aceasta să crească ușor, până la 3,8%, în acest an și anul viitor.

În întreaga lume au fost încercate o serie de experimente cu săptămâna redusă, de patru zile. Printre acestea se numără o încercare reușită în 2022 în 33 de companii, majoritatea avându-și sediile în Statele Unite și Irlanda.