Taxa auto poate reveni și toți cei care au o mașină o vor plăti. Controversele din jurul unui plan care în trecut a eșuat

Puține taxe au stârnit atât de multe controverse și au enervat așa de multă lume în ultimii 20 de ani, cum s-a întâmplat cu celebra „taxă auto”. A avut multe forme, s-a modificat adesea fără logică, iar Bruxellesul a criticat măsura și a cerut schimbări. Taxa auto a apărut pentru prima oară în 2007, are mari șanse să revină în 2026 și ar putea fi inclusă în impozit, idee care a apărut în premieră acum 17 ani.

Taxa auto și prea multe schimbări neinspirate

România a avut mai multe forme ale acestei taxe (taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, timbru de mediu), fiecare fiind schimbată sau eliminată sub presiunea Uniunii Europene sau a opiniei publice. Aceste modificări au creat confuzie și incertitudine în rândul șoferilor și nu a fost găsită o variantă care să nu fie criticată pe scară largă. Ultima versiune a fost în vigoare patru ani, dar alte variante au rezistat doar câteva luni.

A apărut și problema discriminării mașinilor second-hand din import, fiindcă taxa era aplicată în special mașinilor second-hand aduse din străinătate. Autoritățile UE au spus în mai multe rânduri că diverse forme ale taxei auto încalcă legislația și au trebuit făcute schimbări, iar o parte dintre oameni care au plătit taxa și-au primit banii înapoi.

Taxa a influențat puternic vânzările de mașini noi și second-hand. Când taxa era mare, importurile de mașini vechi scădeau, dar unii oameni păstrau mai mult timp mașinile uzate și poluante. În multe cazuri, românii vindeau mașinile, dar nu făceau acte.

După ce taxa a fost eliminată, la început de 2017, importurile de mașini second-hand au crescut puternic, atingând în acel an un record anual ce rezistă și acum: 519.000 de mașini. De atunci, în niciun an totalul nu a scăzut sub 300.000 de mașini SH, în timp ce în perioada timbrului de mediu nu s-a atins în niciun an acel nivel.

Eliminarea „timbrului de mediu” a dus și la deblocarea tranzacțiilor cu mașini second-hand pe plan intern, acestea trecând în ultimii ani de 600.000 de reînmatriculări/an (și un record de 710.000 în 2024). Spre comparație, în 2016, ultimul an al timbrului de mediu, reînmatriculările au fost la nivelul de 250.000.

Va exista o taxă nouă, însă nu anul acesta

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat pe 25 februarie că autoritățile au început discuțiile în ceea ce privește modificarea impozitării pentru mijloacele auto, dar a precizat că această taxă va intra în vigoare în 2026.

Pe 20 februarie, Tanczos Barna explica faptul că România a promis în 2021 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va face o reformă și în ceea ce privește taxarea mijloacelor de transport care sunt poluante, iar lucrurile trebuie gândite astfel încât cei care poluează mai mult să plătească mai mult, dar trebuie avute în vedere și gradul de suportabilitate și puterea de cumpărare a cetățenilor.

Ministrul preciza că lucrurile trebuie aduse într-un echilibru, astfel încât nici cei vulnerabili să nu ajungă să nu-și mai permită o mașină și, în același timp, „să nu avem bolizi cu mii de centimetri cubi capacitate cilindrică” și cu un impozit foarte mic, aproape simbolic, în comparație cu țările vest-europene.

Cert este că noua taxa, propusă sub forma unui impozit anual, va afecta toată lumea, toți posesorii de vehicule, noi sau vechi, urmând a o plăti.

Ministrul spunea că în privința acestei taxe erau mai multe variante de lucru, pe transportul de marfă urmând probabil să fie o combinație de rovinietă sau taxă, în funcție de distanță, cantitate sau alți factori.

Propunerea impozitului general anual

Asociația de Profil a Industriei Auto, APIA, a susținut constant introducerea unor taxe care să blocheze importul de mașini second-hand, invocând pericolul ca România să devină „un al doilea cimitir” al Europei, contra-exemplul oferit ani la rând fiind Polonia.

În cea mai recentă luare de poziție, la mijloc de februarie, APIA considera că este necesară „introducerea unui impozit general anual pentru autoturisme în funcție de norma de poluare și de anul de fabricație”.

„O astfel de măsură ar contribui la protejarea sănătății publice, la îmbunătățirea siguranței rutiere și la reducerea impactului asupra bugetului de stat, încurajând în același timp achiziția de autoturisme mai noi, mai sigure și cu un nivel de poluare redus”, spuneau cei de la APIA.

Datele arată că anul trecut, dintre cele peste 340.000 de autoturisme rulate aduse în România, peste 80.000 au mai mult de 15 ani vechime.

Ideea unui impozit anual care să înlocuiască taxa a apărut pentru prima oară acum 16 ani: în martie 2009, la nici o luna după ce fusese schimbată taxa auto, ministrul mediului de atunci, Nicolae Nemirschi declara că taxa auto de primă înmatriculare ar putea dispărea cel târziu în toamna lui 2009, urmând să fie înlocuită de un impozit anual, calculat în funcție de capacitatea cilindrică și de emisiile de CO2, impozit care ar urma să fie aplicat și la motociclete. Nu a fost să fie.

Și oficiali de la Dacia propuneau în acest an un proiect cu două componente, una de impozitare anuală, care ar urma să înlocuiască actualul impozit pe care proprietarii de mașini îl plătesc la primărie, și alta de achiziție, care ar urma să fie plătită ca taxă de mediu.

Prea multe schimbări în prea puțin timp

Schimbări peste schimbări, declarații care se băteau cap în cap și repetarea obsesivă a sloganului „poluatorul plătește” au fost câteva dintre momentele care au marcat primii cinci ani din istoria complicată a taxei auto în România, din 2007 în 2012.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, „taxa de primă înmatriculare” se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Acea primă variantă a taxei și-a atras imediat dezaprobarea Comisiei Europene care a declanșat în martie 2007 procedurile legale împotriva României.

Comisia Europeană a cerut modificarea sistemului de taxare a autovehiculelor, argumentând că reglementările sunt discriminatorii în cazul autoturismelor second-hand importate din alte state ale blocului comunitar. Forul a solicitat României să modifice taxa auto pentru a reflecta mai bine deprecierea în timp a valorii mașinilor, oferind și o serie de sugestii referitoare la clarificarea și definirea exacta a unor termeni privind taxa auto.

Statul român trimisese mai multe propuneri de modificare în acel an,  însă CE nu s-a arătat mulțumită de ce a primit.

În decembrie 2007, nemulțumită de prestația autorităților, CE a declanșat a doua etapă a procedurii de „infringement”, faza premergătoare acționării României la Curtea Europeană de Justiție.

La final de 2008 au fost proteste în țară, după ce s-a anunțat că taxa de poluare auto va fi triplată la achiziționarea mașinilor SH din import. Mașinile second-hand nu mai puteau fi înscrise cu taxe mai mici de 500 euro, în timp ce înainte erau și valori de sub 200 euro.

Comisia Europeană și-a pierdut răbdarea cu noi

În februarie 2009, „taxa de poluare auto” a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime.

În iunie 2009, Comisia Europeană intervenea din nou și solicita României să modifice taxa, deoarece era discriminare sa exceptezi anumite mașini de la plată, dar să crești taxa pentru alte tipuri de vehicule.

În primăvara lui 2011, Curtea de Justiție a UE decidea că taxa auto era discriminatorie, iar Guvernul era obligat să o modifice din nou.

Autoritățile române au spus că vor modifica taxa, dar anunțau și o noutate neașteptată: și pentru mașinile înscrise în țară înainte de 2007 urma să se plătească taxa, la revânzare.

De la începutul lui 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest.

Seria modificărilor a tot continuat: începând cu 30 ianuarie 2012, taxa a fost suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Epoca timbrului de mediu a schimbat piața auto

Din 15 martie 2013 a intrat în vigoare ceea ce s-a numit „timbru de mediu pentru autovehicule”, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2 înscrise în cartea de identitate a maşinii.

De la 1 februarie 2017, taxa auto a fost eliminată, iar cei care plătiseră o sumă la înmatricularea autovehiculelor urmau să-şi primească banii înapoi de la stat. Ulterior acestei măsuri, fostul ministru al Mediului, Graţiela Gavrilescu, declara că „timbrul de mediu” va avea un înlocuitor, dar „în niciun caz nu va fi vorba despre o nouă taxă”.

La jumătatea lunii decembrie 2018, Gavrilescu anunţa că nu a fost găsită nicio variantă a noii contribuţii care urma să înlocuiască taxa auto până la ora actuală, iar până la găsirea unei formule finale va mai dura.

​Eliminarea timbrului de mediu a dat un impuls deosebit comerțului cu mașini second-hand din import, astfel că luna februarie 2017 a adus un nou record de peste 68.000 de unități, de trei ori peste valoarea din februarie 2016.

S-a văzut apoi un fenomen important în piață. Mulți oameni care vânduseră mașini fără să facă acte au decis să intre în legalitate, fiindcă nu se mai plătea „timbrul de mediu” care, în destule cazuri, depășea 1.000 euro.

Reprezentanții Registrului Auto Român explicau faptul că, din punct de vedere tehnic, dispariția timbrului de mediu a deblocat comerțul „curat” cu vehicule rutiere.

Dispariția timbrului de mediu a deblocat și tranzacțiile pe plan intern, mai ales în cazul celor care aveau mașini diesel Euro 3 la care taxa putea depăși chiar și jumătate din valoarea mașinii.