Taxonomia: Subiectul fierbinte care nu ar trebui să lipsească de pe masa Consiliului European

Obiectivul strategic al României este ca energia nucleară și gazele naturale să primească eticheta de investiții sustenabile care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și, ca atare, să fie recunoscute de legislația europeană din domeniul Taxonomiei. Altfel, aproximativ 35% din mixul național de producție de energie, cu locurile de muncă și infrastructura aferente, se va transforma într-o vulnerabilitate și este posibil să aibă, pe termen lung, soarta cărbunelui.

Astăzi începe la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, iar șefii de state vor discuta inclusiv tema schimbărilor climatice și a eforturilor Uniunii Europene pentru a le combate. Mai exact, va fi dezbătut modul în care ar urma să fie atins obiectivul european de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Discuțiile liderilor europeni vin în contextul în care decizii importante pentru viitorul sectorului energetic, dar cu impact pentru noi toți, urmează să fie luate la nivelul blocului comunitar.

La finalul lunii aprilie, Comisia Europeană a aprobat un prim act delegat privind taxonomia UE. Acesta setează criteriile tehnice care urmează să fie folosite pentru definirea activităților care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și atenuarea efectelor acestora. Vorbim de acele activități care vor fi susținute prin finanțări europene ca parte a tranziției către economia verde și la care se va raporta până și cel mai mic investitor de pe piața de capital. Sunt vizate principalele sectoare de activitate responsabile pentru generarea emisiilor directe de gaze cu efect de seră, un loc important fiind ocupat de sectorul de producție a energiei electrice.

Prin documentul aprobat de Comisia Europeană au fost amânate, totuși, două clarificări extrem de importante pentru România și alte state europene, respectiv încadrarea gazului natural și a combustibilului nuclear în taxonomie. Urmează ca cele două resurse energetice să fie vizate de o legislație distinctă.

În ultimele luni, la diferite niveluri, România a fost implicată în susținerea importanței pe care gazul natural și energia nucleară trebuie să le aibă în procesul de tranziție spre decarbonarea sectorului energetic. Alături de europarlamentari din alte state europene, mai mulți reprezentanți ai României din Parlamentul European, inclusiv colegii mei de la USR PLUS din grupul Renew Europe, au semnalat acest lucru liderilor Comisiei Europene. Premierul României a semnat alături de omologii săi din Bulgaria, Cehia, Cipru, Malta, Polonia, Slovacia și Ungaria o scrisoare în care se solicita includerea celor două resurse în actul delegat privind taxonomia și nu abordarea lor în altă legislație distinctă. Riscul major semnalat a fost că impactul unei astfel de excluderi poate face chiar mai dificilă tranziția energetică și poate avea un impact negativ din punct de vedere social, economic și de asigurare a securității aprovizionării cu energie.

Amânarea unei decizii în ceea ce privește gazul natural și energia nucleară nu era de dorit. Intrăm, practic, pe o abordare segmentată, pe diferite niveluri, în loc să avem de la bun început o bază unitară bine stabilită. În același timp, nu a existat nicio concluzie finală de excludere a celor două.

De aceea, încă avem o fereastră de oportunitate pentru întețirea eforturilor noastre. De la nivelul Președinției s-au făcut de asemenea eforturi susținute în acest sens. Am încredere că, în continuare, președintele Klaus Iohannis va argumenta extrem de clar și de hotărât la summitul Consiliului European din aceste zile importanța includerii gazului natural și a energiei nucleare ca soluții viabile în taxonomia UE. Mizele pentru România sunt extrem de mari și nu doar pe termen scurt, ci mai ales pe termen mediu și lung. Comisia Europeană nu ar trebui să caute compromisuri politice facile, cu câștiguri facile, pe termen scurt. Comisia ar trebui să își bazeze analiza și propunerile pe realitatea din teren, nu pe calcule teoretice, analize de laborator sau proiecte pilot care nu au demonstrat încă nimic.

Atât gazul natural, cât și energia nucleară ocupă un loc important în mixul energetic al României. Anul trecut, gazul natural a ajuns în premieră pe locul 3 în topul resurselor naționale utilizate în procesul de producție a energiei electrice, depășind cărbunele. Mai mult, România are perspective importante de dezvoltare în anii următori a producției de energie electrică. Am putea accelera diminuarea rolului combustibililor fosili și am câștiga timp pentru realizarea de capacități noi de producție din surse regenerabile. În ceea ce privește gazele naturale, e nevoie să corectăm cât mai rapid Legea Offshore, după mai multe amânări care au avut loc pe parcursul anului trecut și în prima parte a acestui an. Rezervele de gaz natural din Marea Neagră au potențialul de a ne consolida semnificativ securitatea energetică a României, contribuind la reducerea importurilor de gaze și de energie electrică (pentru că da, suntem în continuare importatori neți de energie). Acest lucru ne-ar permite să redevenim exportatori de energie electrică în plan regional și să echilibram deficitul balanței comerciale. Beneficiile finale s-ar regăsi nu doar la nivelul sectorului energetic, al competiției și competitivității acestuia, ci și al economiei românești per ansamblu și al consumatorilor finali.

Camera Deputaților a ratificat recent acordul în domeniul energiei nucleare încheiat cu Statele Unite. Acordul prevede, alături de alte elemente, realizarea unităților 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, precum și retehnologizarea reactorului 1.

De aceea, taxonomia UE este extrem de importantă. Deși, formal, abordarea Uniunii nu are încă un impact direct asupra finanțărilor din fonduri europene, în mod practic va exista probabil o condiționalitate și aceasta va restricționa inclusiv creditarea oferită de către instituțiile financiar-bancare private. Ori, până la urmă, resursele financiare sunt vitale pentru orice dezvoltare pe care ne-o putem dori.

Avem însă o oportunitate în fața noastră, aceea de a ne adapta cerințelor Pactului Verde European și de a deveni concomitent un jucător important pe piața de energie din regiune. Dar pentru asta este nevoie de o viziune pentru ca sistemul energetic românesc să o ia în această direcție. Avem mai multe pietre de temelie pe care le putem așeza, fie că vorbim de Strategia Energetică, Strategia privind hidrogenul, Planul Național pentru Energie și Schimbări Climatice. Mai mult decât atât, este nevoie de un parteneriat real între stat și sectorul energetic, fie că vorbim de companii private sau publice. Investițiile străine au potențialul să genereze mai multe locuri de muncă în România și mai multe taxe la bugetul local, iar companiile de stat trebuie depolitizate în continuare pentru a face performanță. Politicile energetice se schimbă, e nevoie de o schimbare de paradigmă și la nivelul abordării acestei relații care, din păcate, în ultimii 31 de ani a mers cu aceeași inerție într-o direcție care nu a permis României să își pună în valoare competența și priceperea oamenilor care lucrează în sector.Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Taxonomia: Subiectul fierbinte care nu ar trebui să lipsească de pe masa Consiliului European

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”