„Ținta nu e doar Ucraina, ci slăbirea deliberată sau chiar distrugerea Europei”. Temeri că America lui Trump se desparte de UE și se aliniază Rusiei lui Putin
Felul în care administrația lui Donald Trump s-a raportat la Europa în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen, prin atacurile la adresa statelor UE și excluderea din negocierile pe tema războiului din Ucraina, sugerează că alianța transatlantică este în pericol de a se destrăma. Mai mult, analiști și diplomați citați de Reuters, New York Times și Politico văd acum o apropiere între Trump și Putin, doi oameni care au în plan distrugerea Europei.
Vladimir Putin a șocat audiența la conferința anuală de securitate de la München din 2007, cerând reducerea influenței americane și un nou echilibru al puterii în Europa, mai potrivit pentru Moscova.
Nu a obținut ceea ce și-a dorit – atunci.
Aproape două decenii mai târziu, în timpul aceleiași conferințe, poziția administrației Trump sugerează că Putin ar putea în cele din urmă să-și realizeze visul, cred unii observatori.
Comentariile secretarului apărării Pete Hegseth și ale vicepreședintelui JD Vance au stârnit temeri în rândul participanților că sub noua administrație, SUA s-ar putea alinia Rusiei și fie ar ataca Europa, fie ar abandona-o complet.
Nu doar că SUA nu vor să aducă Europa la masa negocierilor pentru un război care afectează direct securitatea continentului, dar membrii administrației Trump chiar critică UE și valorile sale, de pe poziții frecvent asemănătoare cu ale Rusiei.
O astfel de schimbare, spun analiștii citați de New York Times, i-ar oferi lui Putin o victorie de neconceput până acum, mult mai importantă pentru el decât orice obiectiv în Ucraina.
„Încă de la începutul Războiului Rece, la sfârșitul anilor 1940, Kremlinul a visat să scoată America din rolul său de piatră de temelie a securității europene”, a explicat pentru cotidianul american Andrew S. Weiss, vicepreședinte pentru studii la Carnegie Endowment for International Peace.
„Putin este cu siguranță suficient de inteligent pentru a profita de orice deschidere oferită de noua administrație”, a adăugat acesta.
Atacuri în serie
Prezența trupelor americane, printre altele, a stat la baza a 80 de ani de pace în Europa de Vest de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Dar într-un discurs susținut vineri la Varșovia, înainte de sosirea sa la conferință, Hegseth i-a avertizat pe liderii europeni că nu ar trebui să presupună că SUA vor fi aici pentru totdeauna.
Mai târziu în cursul zilei, la conferința de la München, Vance a transmis un mesaj și mai înfricoșător pentru mulți participanți europeni: Inamicul pe care îl vede nu este Rusia sau China, ci Europa însăși.
Vance a început să atace statele europene pentru utilizarea a ceea ce el a numit metode nedemocratice de a bloca partidele de extremă dreaptă care, în unele cazuri, au fost susținute de Rusia.
A susținut că continentul trebuie să recunoască dorințele alegătorilor săi, să înceteze să mai încerce să modereze dezinformarea prin metode nedemocratice și, în schimb, să permită acestor partide să prospere ca voință a poporului.
Vance a vorbit în special despre România, cu o referire directă la anularea alegerilor câștigate în primul tur de Călin Georgescu.
„Dacă democrația ta poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari de publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci ea nu a fost foarte puternică la început”, a spus el.
Slăbirea deliberată și chiar distrugerea Europei
Kremlinul, scrie New York Times, a încercat ani de zile să slăbească Europa prin susținerea partidelor pe care Vance le apără acum.
În aceeași zi în care a făcut declarațiile, Vance s-a întâlnit cu lidera mișcării de extremă dreaptă din Germania, înaintea alegerilor anticipate din această lună, susținând astfel un partid – AfD – pe care Rusia a încercat să îl legitimeze.
Declarațiile sale au fost denunțate în Germania drept „inacceptabile”, vicepreședintele fiind acuzat că încearcă să se amestece în politica țării.
Moscova a căutat, de asemenea, să creeze o prăpastie între Statele Unite și Europa, realizând că o distrugere din interior a alianței euro-atlantice va crea o lume în care Moscova poate exercita mult mai multă putere.
Nathalie Tocci, directoare a Institutului pentru afaceri internaționale din Roma, a urmărit discursul lui Vance și a interpretat mesajul drept o amenințare directă din partea Statelor Unite la adresa Uniunii Europene, pe care atât europenii de extremă dreapta, cât și Kremlinul încearcă să o desființeze.
„Ținta nu este doar Ucraina”, a spus Tocci, citată de New York Times. „Ținta este slăbirea deliberată, dacă nu chiar distrugerea Europei, din care Ucraina face parte”, a spus ea.
Tocci a descris remarcile lui Vance drept un atac la adresa democrației europene, care a răstălmăcit în mod pervers limbajul democrației înseși, așa cum face adesea Rusia atunci când încearcă să semene dezbinare în Europa.
Negocieri fără Europa
Temerile multora sunt alimentate de absența Europei de la masa negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, o chestiune care privește direct continentul.
Emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat la München că SUA vor acționa ca intermediar în cadrul discuțiilor, Ucraina și Rusia fiind cele două protagoniste.
Întrebat despre perspectivele ca europenii să fie prezenți la masă, Kellogg a fost însă clar: „Provin din școala realismului. Cred că acest lucru nu se va întâmpla”.
La un eveniment ulterior din cadrul conferinței, Kellogg a încercat să îi liniștească pe europeni declarând că acest lucru nu înseamnă că „interesele lor nu sunt luate în considerare”.
Dar liderii europeni au declarat că nu vor accepta să fie excluși de la discuții.
„Nu avem cum să purtăm discuții sau negocieri despre Ucraina, viitorul Ucrainei sau structura de securitate europeană, fără europeni”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb.
„Dar acest lucru înseamnă că Europa trebuie să se organizeze. Europa trebuie să vorbească mai puțin și să facă mai mult”, a spus el.
Un summit de criză cu prezență restrânsă ar putea avea loc luni la Paris, unde Emmanuel Macron și-a invitat omologii pentru a adopta o strategie de răspuns.
Visul lui Putin și criza UE
O reorganizare dramatică a puterii în Europa părea un vis irealizabil pentru Putin atunci când și-a exprimat viziunea în 2007, la conferința de la München.
Liderul rus a rămas însă neclintit în viziunea sa, făcând din aceasta un punct central al argumentului său în lunile premergătoare războiului: Occidentul trebuie să fie dispus să discute nu doar suveranitatea Ucrainei, ci întregul aparat de securitate al Europei.
În anii următori, el s-a plâns de extinderea NATO până în estul Europei și a criticat prezența militară, a bazelor și a scutului antirachetă în țări precum Romînia și Polonia.
Putin și-a prezentat de altfel invazia din Ucraina ca pe o luptă mai amplă împotriva Occidentului și a valorilor acestuia, unele dintre aceleași argumente pe care le-au invocat Trump și liderii de extremă-dreapta din Europa pentru a prelua puterea în propriile țări.
Problematic pentru Europa este că acesta atacuri din partea Rusiei și a SUA vin în contextul în care Germania și Franța, motorul UE, sunt ambele în crize politice, în parte din cauza unor mișcări de extremă dreaptă în creștere, care folosesc aceeași retorică ca Trump.
La alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024, partidele extremiste au obținut rezultate încurajatoare în mai multe țări și și-au crescut în mod vizibil influența.
„Acesta este momentul în care suntem cei mai vulnerabili”
Nu este clar până unde va merge înțelegerea lui Trump cu Putin, iar apropierea dintre Washington și Moscova s-ar putea evapora cu ușurință în timpul negocierilor privind Ucraina, scrie New York Times.
Cert este însă că, până acum, Rusia beneficiază de pe urma noii administrații. Kremlinul se bucură deja de o serie de victorii de când Trump s-a întors la Casa Albă.
La mai puțin de o lună de la începerea celui de-al doilea mandat, Trump a eviscerat USAID, agenția americană de ajutor extern mult timp criticată de Moscova.
El a adus în administrație oficiali care împărtășesc unele dintre punctele de vedere ale lui Putin, inclusiv pe noua șefă a serviciilor secrete americane, Tulsi Gabbard.
Trump a exacerbat discordia în relațiile cu Europa, amenințându-i pe cei mai apropiați aliați ai Washingtonului cu un război comercial.
Cel mai important, Trump va influența acum, posibil fără prezența liderilor europeni, modul în care va fi soluționat cel mai mare conflict de pe continent de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, cu implicații care ar putea depăși Ucraina însăși pentru a afecta echilibrul mai larg al securității în Europa.
Europenii, care consideră mișcările populiste insurgente de dreapta drept o amenințare la adresa Uniunii Europene și a libertății pe continent, sunt îngrijorați, în special având în vedere alinierea aparentă a lui Trump și a lui Putin împotriva lor.
„Acesta este momentul în care suntem cei mai vulnerabili”, a observat Tocci.
„Dacă, în cele din urmă, ceea ce încerci să faci este să distrugi acest proiect”, a adăugat ea, referindu-se la UE, „acesta este momentul să o faci”.
„Alianța transatlantică a luat sfârșit”
Unii sunt încrezători. Fostul diplomat german Wolfgang Ischinger a declarat pentru Politico că Europa avea nevoie de un șoc, pentru a fi mai orientată spre viitor și mai încrezătoare în sine.
Poziția sa este că liderii europeni sunt parțial de vină pentru situația pe care o deplâng acum.
Aceștia, spune el, au fost avertizați din timp cu privire la ceea ce ar putea implica al doilea mandat al președintelui american și, cu toate acestea, au acționat mult prea lent pentru a-și crește propriile cheltuieli de apărare și partea lor din povara transatlantică.
Într-un text publicat zilele trecute în The Guardian, istoricul britanic Timothy Garton Ash spunea și el că Europa este bogată, liberă și democratică, că poate confrunta criza actuală.
Pentru alții, lucrurile sunt însă clare – SUA sunt acum mai degrabă un adversar decât un prieten.
Un înalt diplomat al UE, care a vorbit cu Politico sub anonimat, a anunțat deja decesul alianței SUA-UE.
„Avem acum o alianță între un președinte rus care vrea să distrugă Europa și un președinte american care vrea, de asemenea, să distrugă Europa”, a spus acesta.
„Alianța transatlantică a luat sfârșit”, a concluzionat el.
INTERVIURILE HotNews.ro