Tirajul presei scrise din Romania – in topul Europei

Veniturile din publicitate au crescut la randul lor cu 3.77%.

Ziarele gratuite au de asemena un aport important la aceste cifre.

[c:2:d]Daca la numarul total de ziare contra cost se adauga numarul celor gratuite se obtine o crestere anuala a tirajului de 4.61. In acest moment, ziarele gratuite detin o cota de piata de peste 8% din punct de vedere al tirajului.

“Aceste rezultate sunt chiar mai bune fata de ce ne asteptam. Ziarele sunt bine sanatoase si vin cu o multime de inovatii investind multa energie pentru a-si mentine pozitia”, spune Timothy Balding, director executiv al AMZ.

Trendul ascendent al tirajelor sfideaza popularitatea tot mai mare a Internetului.

“In pofida faptului ca ne aflam intr-o era digitala, este remarcabil ca presa scrisa se afla in continuare in preferintele a sute de milioane de cititori. Managementul ziarelor exoploateaza la maxim oportunitatile de promovare oferite de canalele de distributie digitale”, mai spune Baldfing.

Potrivit studiului AMZ, mai mult de 515 milioane de oameni cumpara zilnic un cotidian.

Daca la acest total se adauga si tirajele gratuitatilor se ajunge la peste 556 de milioane de copii zilnice. Audienta acestora este estimata la 1.4 miliarde de cititori zilnic.

Romania-lider european la cresterea tirajelor, AMZ contrazice BRAT

La nivelul Europei, tirajele ziarelor au crescut in 10 din tarile Uniunii Europene, lider fiind Romania cu o crestere in 2006 de peste 25%, urmata de Austria cu 9.4% si Portugalia cu 8.95%.

Procentul de crestere al tirajelor din Romania este contrazis totusi de analistul media Iulian Comanescu, care a confruntat datele oferite de AMZ cu cele ale BRAT (Biroul Roman de Audit al Tirajelor).

„Piata cotidienelor, de pilda, a scazut in 2007 fata de 2006 cu 7 la suta, la nivel de titluri auditate BRAT, daca nu socotim „Compact”, care e gratuit. Au existat cresteri, dar nu foarte mari, pe titlurile de sport si tabloide, dar in general piata a fost trasa in jos de scaderile de la quality”, a declarat Comanescu pentru HotNews.ro.

Acesta considera ca cifrele AMZ ar putea fi obtinute pe o alta metologie decat suma numarului de exemplare vandute sau distribuite.

„Daca e vorba de tiraje tiparite, inclusiv retururile, s-ar putea ca nou-venitii pe piata, ca Vintu sau Patriciu, sa produca mari cantitati. Insa conteaza in ultima instanta ceea ce se vinde, si nu ce se tipareste, mai ales in Romania, unde procentul de retururi difera de la un publisher la altul si nu este intotdeauna calculat pe considerente economice”, a mai adaugat Comanescu.

Ioana Avadani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), considera ca exista o corelare puternica intre fluctuatia tirajelor si gradul de penetrare la Internet.

„Daca este sa corelam aceste cifre de vinzari cu gradul de acces la internet, vom observa ca exista o corelatie clara.

Cresterile de tiraje vindute se inregistreaza, de regula, in tari in care penetrarea Internetului este inca scazuta, costurile lui sunt prohibitive pentru consumator sau exista un control guvernamental care limiteaza libertatea de informare”, a declarat Ioana Avadani pentru HotNews.ro.

„Se pare insa ca sfirsitul presei tiparite nu este inexorabil – si ca vom mai avea ocazia – sau privilegiul? – de a citi ziare pe hirtie. Depinde foarte mult de modul in care casele editoare vor sti sa tina in echilibru viteza de informare a noilor media si avantajele legate de prestigiu, comoditate si independenta a lecturii oferite de ziarul pe hirtie.

Eu sunt aproape convinsa ca un „ziar pe hirtie” nu mai poate exista singur, fara o operatiune online la fel de importanta ca si versiunea tiparita (si nu doar transpuneera acesteia pe Internet)”, a mai spus Avadani.

Tirajele presei scrise rup Europa in doua

Cresteri au fost inregistrate si in Estonia, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Polonia si Slovacia, tirajele ziarelor din Cipru mentinandu-se la un nivel constant.

Pe de alta parte, 15 state din cadrul Uniunii Europene au inregistrat pierderi. Cea mai afectata piata a fost cea din Slovenia, aici inregistrandu-se o scadere dramatica a tirajelor de peste 18.9%, urmata de Letonia cu 7.8% si Grecia cu aproape 5 procente.

Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia si Marea Britanie au inregistrat de asemenea pierderi.

In restul statelor europene, non-UE, situatia e echilibrata: in timp ce ziarele din Croatia si Turcia au inregistrat cresteri, in Elvetia si Norvegia tirajele au luat-o pe o panta descendenta.

SUA a fost de asemenea afecatata, tirajele ziarelor scazand cu aproape doua procente, cele mai afectate fiind ziarele de seara.

India ia caimacul in Asia, Brazilia in America Latina

[c:2:s]In America Latina, cresteri s-au inregistrat in Brazilia si Columbia, cu procente cuprinse intre 3.2-6.5 procente, iar in Asia tirajele au crescut in medie 3.61%.

Regina presei asiatice este India, cu o crestere de 12.93%, insa si in China, Malaiezia, Singapore, Bangladesh si Korea s-au consemnat tiraje mai mari.

In schimb, publicatiile zilnice din Japonia si Taiwan au inregistrat un usor regres.

Africa se afla pe un ton puternic ascendent, cu o crestere de 8.24%.

Japonezii sunt cei mai ferventi consumatori de ziare iar belgiebnii isi petrec cel mai mult timp cititndu-le-54 de minute pe zi, urmati de chinezi, finlandezi si brazilieni cu 48 de minute.

Per total tirajele ziarelor de duminica au scazut cu 3.7 procente, pietele din SUA si Marea Britanie ramanand cele mai bune pentru acest tip de publicatii.