„Toată lumea înțelege ce a făcut Donald Trump, în afară de el”. Verdict dur pus de o voce importantă care a fost recent în România

„Donald Trump nu gândește strategic. Nici nu gândește istoric, geografic sau măcar rațional. Nu leagă acțiunile pe care le întreprinde într-o zi de evenimentele care au loc săptămâni mai târziu. Nu se gândește cum comportamentul său într-un loc va schimba comportamentul altor oameni în alte locuri”, scrie istorica și jurnalista Anne Applebaum într-un articol de opinie publicat de The Atlantic.

Applebaum scrie că președintele SUA nu ia în considerare implicațiile mai largi ale deciziilor sale și că nu își asumă responsabilitatea atunci când aceste decizii se dovedesc greșite. Ea argumentează că, în schimb, Donald Trump acționează după capricii și impulsuri, iar când își schimbă părerea – când simte noi capricii și noi impulsuri – pur și simplu minte despre orice a spus sau a făcut înainte.

„În ultimele 14 luni, puțini lideri străini au fost capabili să accepte că o persoană fără nicio strategie poate fi, totuși, președintele Statelor Unite. ‘Cu siguranță’, murmurau analiștii de politică externă, Trump gândește dincolo de momentul prezent. ‘Cu siguranță’, șopteau oamenii de stat străini, el aderă la o anumită ideologie, la un model la un plan. Au fost aruncate în discuție tot felul de etichete – izolaționism, imperialism – într-o încercare de a plasa acțiunile lui Trump într-un context istoric. Au fost scrise articole solemne despre presupusa importanță a Groenlandei, de exemplu, ca și cum interesul lui Trump pentru insula arctică nu ar proveni în întregime din faptul că aceasta pare foarte mare pe o proiecție Mercator”, continuă ea.

Iluziile legate de Trump s-au năruit printre liderii mondiali, argumentează Applebaum

Istorica și jurnalista subliniază însă că săptămâna aceasta „ceva s-a rupt”.

„Poate că Trump nu înțelege legătura dintre trecut și prezent, dar alți oameni o înțeleg. Ei pot vedea că, drept urmare a unor decizii pe care Trump le-a luat, dar pe care nu le poate explica, Strâmtoarea Ormuz este blocată de mine și drone iraniene. Pot vedea cum prețurile petrolului cresc în întreaga lume și înțeleg că este dificil și periculos pentru Marina SUA să rezolve această problemă. De asemenea, îl pot auzi pe președinte răbufnind, așa cum a făcut de atâtea ori înainte, încercând să-i facă pe alții să își asume responsabilitatea și amenințându-i dacă nu o fac”, scrie Anne Applebaum.

Applebaum, câștigătoare a Premiului Pulitzer și unul dintre cei mai reputați istorici și jurnaliști din lume, scoate în mod special în evidență refuzul aliaților europeni din NATO, dar și al Canadei și al altor parteneri ai SUA din jurul lumii, precum Coreea de Sud, de a oferi asistență militară pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care în mod obișnuit trece până la 20% din petrolul lumii.

„Ce se așteaptă (…) Donald Trump să facă câteva fregate europene în Strâmtoarea Ormuz?. Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a declarat la începutul săptămânii Boris Pistorius, ministrul german al Apărării.

Atât Japonia, cât și Australia au declarat luni că nu intenționează să trimită nave militare pentru a ajuta la escortarea navelor prin strâmtoare.

Refuzuri pe bandă rulantă pentru președintele SUA din partea aliaților

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înainte de solicitarea lui Trump, că mai multe țări europene și asiatice intenționau să organizeze o misiune comună de asigurare a securității în zona Golfului Persic, dar numai după încheierea războiului declanșat de SUA și Israel la sfârșitul lunii trecute.

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat la rândul ei, luni, că miniștrii de externe din blocul comunitar nu au arătat deocamdată „niciun apetit” pentru extinderea misiunii navale a UE din Orientul Mijlociu până în Strâmtoarea Ormuz.

Misiunea Aspides a Uniunii Europene, denumită după cuvântul grecesc pentru „scuturi”, a fost înființată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile rebelilor houthi din Yemen în Marea Roșie.

„În discuțiile noastre a existat o dorință clară de a consolida această operațiune, însă, pentru moment, nu a existat apetit pentru schimbarea mandatului misiunii”, le-a declarat Kaja Kallas jurnaliștilor după reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles.

Nici amenințările lui Trump n-au mai funcționat

Anne Applebaum subliniază în editorialul publicat de The Atlantic că aceste refuzuri au venit în pofida faptului că Trump a avertizat într-un interviu acordat publicației britanice Financial Times, că NATO va avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu ajută SUA în Iran.

„Este normal ca oamenii care beneficiază de mărfurile care trec prin strâmtoare să se asigure că nimic rău nu se întâmplă acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA.

„Dacă nu va exista niciun răspuns sau dacă va fi un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el.

Applebaum amintește totodată că prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a refuzat să permită Statelor Unite să folosească bazele militare pentru începerea războiului și că Marea Britanie și Franța ar putea trimite câteva nave pentru a-și proteja propriile baze sau aliați din Golf, „dar niciuna nu își va trimite soldații sau marinarii în operațiuni ofensive începute fără consimțământul lor”.

Aceasta nu este lașitate. Este un calcul: dacă liderii aliați ar crede că sacrificiul lor ar putea conta pentru ceva la Washington, ar putea alege diferit. Dar majoritatea dintre ei au încetat să mai caute o logică ascunsă în spatele acțiunilor lui Trump și înțeleg că orice contribuție pe care o fac nu va conta deloc. Peste câteva zile sau săptămâni, Trump nici măcar nu își va mai aminti că acest lucru s-a întâmplat”, conchide Anne Applebaum.

Anne Applebaum este autoarea unor volume de reper despre autocrație

Ea s-a aflat chiar săptămâna trecută în România, participând pe 11 martie la prezentarea „Raportului anual EFOR 2026” în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” și, o zi mai târziu, la evenimentul intitulat „Why Democracies Turn Against Themselves”, organizat de Universitatea de Vest din Timișoara.

În vârstă de 61 de ani, Applebaum este autoarea unor cărți de istorie devenite reper pentru Europa de Est, printre care „Gulag. O istorie”, câștigătoare a Premiului Pulitzer pentru nonficțiune în 2004, „Cortina de Fier”, „Represiunea sovietică în Europa de Est, 1944-1956” sau „Foametea roșie. Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei”.

În „Amurgul democrației”, volumul ei din 2020 care a devenit bestseller internațional, ea analizează atracția unor intelectuali și politicieni occidentali față de autocrație.

Cea mai nouă carte a Annei Applebaum, „Axa autocraților”, examinează rețeaua de dictaturi – Rusia, China, Iran, Coreea de Nord, Venezuela, Zimbabwe și nu numai – care lucrează împreună pentru a se sprijini, a-și conserva puterea și a submina lumea democratică, amintește Agerpres.

Ea este căsătorită cu diplomatul veteran Radoslaw Sikorski, actualul ministru de externe al Poloniei.