Traiesc intr-o societate multiculturala in care caut sa regasesc nu culoarea, rasa sau religia, ci pur si simplu calitatea umana

Cand am plecat in lumea larga nu m-am temut. Lasam in urma o viata bagata in cutii de carton si purtam in suflet o dragoste neostoita nici macar de moarte. Si apoi, mergeam la fiica mea, la nepotul meu. Aveam insa un sentiment de vina, ca si cand am facut ceva rau: eram neputincioasa, slaba si trista ca nu puteam sa iau cu mine pe fiul meu, mama mea, sora mea, prietenii, cerul…

• Citeste articolul integral si comenteaza pe SmartWoman.ro