"Trei la subsol", un film clasic de Abram Room, la "Avangarda revizitata"

Miercuri, 26 iunie, şi vineri, 28 iunie, de la ora 20:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi difuzată a doua sesiune a celei de-a doua ediţii din cadrul programului „Avangarda revizitată.

Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” (concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu). Ediţia acoperă avangarda rusă şi sovietică, iar a doua sesiune le este dedicată artiştilor avangardişti Abram Room şi Viktor Şklovski, prezenţi în program cu un lungmetraj de referinţă.

Programul celei de-a doua sesiuni din ediţia a II-a:

Trei la subsol / Tretiea mescianskaia

URSS, 1927, 68 min. / alb/negru / Film mut, film de ficţiune (comedie dramatică) / Versiune originală (inserturi ruseşti)

Regie: Abram Room

Scenariu: Abram Room, Viktor Şklovski

Imagine: Grigorii Ghiber

Direcţie artistică: Vasilii Rahals, Serghei Iutkevici

Asistenţi: E. Kuzis, Serghei Iutkevici

Cu: Nikolai Batalov, Liudmila Semionova, Leonid Iureniov, Vladimir Foghel, Elena Sokolova, Maria Iaroţkaia

Filmul prezinta povestea unui cuplu căsătorit care deţine un mic apartament în Moscova. Atunci când un vechi prieten al soţului soseşte în oraş, acesta nu reuşeşte să-şi găsească o cameră de închiriat. Kolea, soţul, îşi invită prietenul să se mute cu ei. Atunci când Kolea este plecat în deplasare, senzuala Liuda şi chipeşul Volodea se îndrăgostesc şi au o aventură. După furia sa la aflarea veştii, soţul se linişteşte. Kolea ajunge pe canapea, iar cei trei se obişnuiesc cu acest ménage à trois, până când soţia descoperă că a rămas însărcinată. Cei doi bărbaţi încearcă să decidă ce să facă, dar Liuda este suficient de puternică pentru a hotărî singură.

Filmul este considerat o peliculă de referinţă pentru umorul şi naturalismul său, precum şi pentru portretul plin de înţelegere şi simpatie al eroinei. Remake: RETRO / RETRO V TROIOM (Rusia, 1998), regia Piotr Todorovski.

Text introductiv de Igor Mocanu:

„La drept vorbind, cea mai stridentă incidenţă avangardistă din filmul lui Abram Room din 1927 este ideea amorului liber, concept teoretizat de Aleksandra Kollontai şi adoptat pe larg de către autorii avangardelor istorice din anii ’30, în unele spaţii, cum este cel românesc, generând la vremea aceea chiar un soi de revoluţie sexuală in nuce. Într-un articol din 1932 publicat în revista „unu” la rubrica „Acvarium”, Saşa Pană vorbeşte chiar despre „noua morală sexuală”. Suntem la un an de la lansarea revistei „Pulă” şi în cel al procesului lui Geo Bogza în chestiunea „Poemului invectivă”. Aşadar, ceea ce a trezit curiozitatea şi adeziunea avangardei istorice în şi la filmul lui Room a fost acest aspect, legat nu atât de imaginea cinematică, cât de scenariu – redactat, nu întâmplător, tot de un avangardist de la Opoiaz, viitor reprezentant al şcolii formale ruse, alături de Roman Jakobson şi alţii, pe nume Viktor Şklovski. Zvonul cultural e că Şklovski s-ar fi inspirat în scrierea poveştii publicate în „Komsomolskaia pravda”, de la care va porni scenariul pentru filmul lui Room, din istoria reală creată între Maiakovski, Osip şi Lilea Brik, cu care acesta colaborase, cu câteva luni mai devreme, tot pentru un film de Abram Room, la documentarul EVREUL PE PĂMÂNT / EVREI NA ZEMLEA (1927). Documentarul se voia a fi parte activă din campania împotriva antisemitismului sovietic din anii ’20-’30 şi fusese, cel mai probabil, creat la insistenţele lui Maiakovski şi ale grupării avangardiste din jurul revistei „Lef” („Frontul de stânga”). Ideea amorului liber din TREI LA SUBSOL al lui Abram Room va face însă carieră în cinematografia avangardei occidentale, spre exemplu, cum remarcă undeva Malte Hagener, în SOUS LES TOITS DE PARIS (1930) al lui René Clair. Oricum ar fi, premiera filmului a stârnit destule controverse, atât în presa oficială de specialitate, cât şi în străinătate. În Anglia, spre exemplu, filmul a fost interzis, cu excepţia unei proiecţii singulare de la Film Society, pe 7 aprilie 1929. În aceeaşi listă, a filmelor care ajung sau nu la Bucureşti, via Paris, îl include şi Saşa Pană în articolul său.”

Criticul Tudor Caranfil despre film :

„Un tipograf, sosit la Moscova în plină criză de locuinţe, se instalează în camera camaradului său de front. Soţia gazdei face o pasiune pentru invitat, care îi răspunde cu respect şi atenţie.

Comedie de moravuri studiind atitudinea bărbaţilor faţă de femeie şi condamnând egoismul «mic-burghez» al acestora. Triunghiul amoros aminteşte de cel dintre poetul Maiakovski, Lili şi Osip Brik. Remarcabile şi unele exterioare de fundal, care redau atmosfera epocii mai fidel decât documentarele timpului.”

4 stele din 5

(Dicţionar universal de filme, 2008)

Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română a lansat, în noiembrie 2012, programul „Avangarda revizitată”, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale. Prima ediţia a programului, cuprinzând şase sesiuni, a fost dedicată avangardei franceze.