Tribunalul București denunță presiuni după ce a suspendat decizia privind convocarea Congresului PNL / CSM, șefii curților de apel, ai tribunalelor și judecătoriilor, atacuri în cascadă la PNL

Tribunalul București respinge „acuzațiile formulate de un partid politic și consideră neavenite presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluționării unor cauze”, într-un comunicat semnat de președintele instanței, Cosmin Sterea-Grossu, în care nu este indicat numele partidului.

• „Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”, spune președintele Tribunalului București.
• Consiliul Superior al Magistraturii, apoi președinții curților de apel, ai judecătoriilor și ai tribunalelor au intervenit și au acuzat PNL de „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești” și de „atacuri absolut inacceptabile la adresa instanțelor”.
• Miercuri, Tribunalul București a decis să suspende decizia prin care liberalii au convocat Congresul în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea PNL.
• Decizia a venit după ce conducerea Tribunalului București a înființat completuri specializate pentru litigiile din partide cu trei zile înainte de acțiunea depusă la instanță de tabăra anti- Bolojan, potrivit PRESShub.
• PNL a acuzat apoi  „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”.

Președintele Tribunalului București susține, într-un comunicat de presă trimis joi, că măsura specializării judecătorilor „se înscrie în abordarea managerială care urmărește buna organizare a activității Tribunalului, eficientizarea actului de justiție și unificarea practicii judiciare”.

El spune că, după ce a înființat completuri specializate în partide politice, instanța vrea să înființeze completuri specializate și pentru ONG-uri.

„În același scop, în afara de specializarea judecătorilor care soluționează în materia persoanelor juridice cauze de competența în primă instanță a tribunalului (federații, confederații, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiași luni a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului București, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociațiilor și fundațiilor”, se menționează în comunicatul transmis joi de tribunal.

Conducerea instanței susține că „nu pot fi acceptate limitări ale capacității manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară, în condițiile în care buna administrare a activității Tribunalului presupune adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor”.

Tribunalul București face trimitere la programul de guvernare

Totodată, președintele Tribunalului subliniază că „toate măsurile manageriale au fost asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare și previzibile”. 

„Practica unitară reprezintă, așadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalitățile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituțiilor europene”, se mai arată în comunicat.

Președintele Tribunalului București face trimitere în comunicatul de presă la programul de guvernare al PNL privind justiția:

„Același partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării și beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor și în litigiile privind achizițiile publice. Astfel de acțiuni, desfășurate de un partid politic prin comunicare publică, în condițiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul București, trebuie respinse categoric”. 

Cine este președintele Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu

Judecătorul Cosmin Sterea-Grossu a fost delegat în ianuarie de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de președinte al Tribunalului București, unde avea o vechime de mai puțin de o lună. Numirea sa a fost contestată în instanță de judecătoarea Ana Maria Puiu de la Tribunalul București, însă Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins acțiunea.

Absolvent al Facultății de Drept a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, judecătorul Sterea- Grossu a absolvit Institutul Național al Magistraturii în 2015, debutând ca judecător la Judecătoria Sectorului 1.

El nu a mai ocupat nicio funcție de conducere la nivelul instanțelor până în prezent, delegarea la conducerea celui mai mare tribunal din țară reprezentând și prima experiență managerială, potrivit CV-ului.

Cosmin Sterea-Grossu a figurat ca judecător la Tribunalul București din ianuarie 2024, însă nu și-a desfășurat activitatea în cadrul instanței pentru că, potrivit CV-ului, în perioada februarie 2021 – decembrie 2025 a fost detașat la CSM, ca șef al Serviciului informatică și statistică judiciară.

CSM intervine și acuză „escaladarea fără precedent a discursului împotriva instanțelor”

Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat și el, la scurt timp de la poziția publică a Tribunalului București.

„În urma comunicatului de presă al Partidului Național Liberal privind hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov în litigiile referitoare la Congresul Partidului Național Liberal, Consiliul Superior al Magistraturii denunță escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești și reafirmă că independența justiției reprezintă unul dintre fundamentele ordinii constituționale democratice.

Independența judecătorilor și respectarea autorității instanțelor judecătorești constituie garanții esențiale ale dreptului la un proces echitabil și ale statului de drept. Hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, iar nu prin transferarea litigiilor în spațiul public și prin mesaje susceptibile să exercite presiuni asupra instanțelor”, afirmă CSM, într-un comunicat de presă. 

Instituția acuză că declarațiile PNL „sunt fără precedent, iar gravitatea lor este amplificată de faptul că ele provin din partea unei formațiuni politice care are calitatea de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești”:

„Contestarea publică a rolului și legitimității instanțelor de către o parte aflată într-un proces reprezintă un comportament incompatibil cu exigențele unui stat de drept, fiind de natură să exercite presiuni asupra judecătorilor și să afecteze încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției. 

Consiliul Superior al Magistraturii reamintește că însăși Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 530/2013, a statuat că: „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora”.

CSM cere ca „actorii politici să înceteze orice discurs susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor”

Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, recent, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, „peste 3.500 de judecători au constatat existența unei degradări fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției, concretizată în campanii repetate de discreditare a instanțelor și a magistraților.

„Reacțiile actuale la adresa Tribunalului București și a Tribunalului Ilfov confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor nu a fost unul teoretic, ci reflectă un fenomen care continuă să se manifeste și care pune în pericol autoritatea puterii judecătorești”. 

În finalul comunicatului, Consiliul Superior al Magistraturii cere „tuturor actorilor politici să înceteze orice discurs sau demers susceptibil să exercite presiuni asupra instanțelor judecătorești și să își valorifice drepturile exclusiv prin mijloacele procedurale prevăzute de lege, cu respectarea independenței justiției, a autorității hotărârilor judecătorești și a valorilor constituționale care stau la baza statului de drept”:

„Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”.

Șefii curților de apel și tribunalelor acuză atitudine specifică regimurilor dictatoriale”

Ulterior, și preşedinţii curţilor de apel din România au intervenit și „atrag atenția” asupra „degradării discursului public şi asupra acţiunilor repetate de reducere până la negare a principiului independenţei justiţiei”.

Ce spun președinții celor 16 curți de apel din România într-un comunicat postat pe site-ul CSM:

„Atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric.

Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale.

Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”.

Același mesaj a fost trimis apoi și de președinții celor 50 de tribunale.

Șefii judecătoriilor: „O formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție”

Au reacționat și președinții judecătoriilor din România, care acuză PNL de „încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public”:

„Comunicatul Partidului Național Liberal, ca reacție la hotărârile pronunțate de Tribunalul București și Tribunalul Ilfov, confirmă că avertismentul formulat de corpul judecătorilor a vizat un fenomen concret și aflat în plină desfășurare.

 Un asemenea demers depășește limitele exercitării legitime a libertății de exprimare de către o parte într-un litigiu, fiind total inadmisibilă exploatarea capitalului politic pentru a vulnerabiliza public autoritatea hotărârilor judecătorești, prin etichetarea hotărârilor nefavorabile drept acte arbitrare sau netemeinice. Această conduită reprezintă o încercare de influențare a instanțelor prin transferarea dezbaterii din cadrul procesului strict în spațiul public”.

Ei reclamă, de asemenea, „o formă inacceptabilă de presiune asupra actului de justiție, profund incompatibilă cu principiul independenței justiției”.

 „Președinții judecătoriilor din România reafirmă că litigiile se soluționează exclusiv în fața instanțelor judecătorești, iar legalitatea hotărârilor pronunțate se verifică numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Nicio parte aflată într-un proces nu poate substitui mecanismele judiciare prin campanii de comunicare publică menite să conteste rolul sau legitimitatea instanței învestite cu soluționarea cauzei”, adaugă președinții judecătoriilor.

Robert Sighiartău (PNL): Nu mai este un simplu conflict politic

Miercuri, Tribunalul București a decis să suspende provizoriu executarea şi efectele deciziei prin care liberalii au convocat Congresul în care Ilie Bolojan a fost reconfirmat la conducerea PNL și și-a stabilit o nouă echipă. Acțiunea din instanță a fost inițiată de 18 liberali care îl contestă pe Bolojan: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisiei, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei.

La scurt timp după decizia Tribunalului București, secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, a reacționat dur. El a anunțat că partidul va „folosi toate căile legale și democratice pentru a apăra Partidul Național Liberal, votul membrilor săi și principiile democratice”.

„La Tribunalul București au cerut suspendarea hotărârilor Consiliului Național și ale Congresului PNL, adoptate prin votul membrilor Partidului Național Liberal. Au obținut suspendarea unor hotărâri ale Consiliului Național, deși acesta avusese deja loc, iar deciziile adoptate își produseseră deja efectele”, a continuat Robert Sighiartău.

El susține că „acesta nu mai este un simplu conflict politic”.

„Nu mai contestă doar o conducere. Contestă votul și voința membrilor Partidului Național Liberal! Acesta nu mai este un simplu conflict politic. Este un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”, a mai declarat secretarul general al PNL.

Sighiartău a amintit și de decizia Tribunalului Ilfov de a suspenda decizia PNL de a nu vota Guvernul Veștea și cea privind excluderea liberalilor care nu respectă prima hotărâre, unde contestația liberalilor care i se opun lui Bolojan a fost „admisă în doar două ore, fără citarea PNL și fără posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare”.

PNL: „Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiție”

PNL a reacționat, după decizia Tribunalului București, și printr-un comunicat de presă în care a condamnat implicarea instanței în conflictul intern al partidului:

„Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiție. Brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul București a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați în mod direct de președintele acestei instanțe și numai aceștia pot judeca astfel de cauze.

Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM.

PNL va ataca, pe toate căile legale, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București.”, se arată în comunicatul publicat miercuri de partidul lui Ilie Bolojan”.