Ucraina și Republica Moldova tot mai aproape de UE? O decizie-semnal, așteptată miercuri
Executivul Uniunii Europene va recomanda miercuri ca blocul comunitar să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Moldova odată ce aceste ţări vor îndeplini condiţiile restante, au declarat doi oficiali europeni, citaţi de Reuters.
Ambii oficiali UE au spus că această recomandare înseamnă că negocierile oficiale cu Kievul şi cu Chişinăul ar putea începe anul viitor.
Executivul european va formula această recomandare, însă decizia finală aparţine liderilor UE, care ar putea aproba-o la summitul pe care îl vor avea în decembrie.
Sursele Reuters au adăugat că raportul Comisiei Europene, care se va referi, de asemenea, la progresele înregistrate de alţi candidaţi la aderarea la UE, nu a fost încă finalizat.
Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană în vara anului trecut, iar următoarea etapă în drumul către UE ar fi începerea negocierilor de aderare şi îndeplinirea unor condiţii-cheie stabilite de UE.
La Kiev, un oficial guvernamental de rang înalt a declarat că Ucraina se aşteaptă ca CE să emită o evaluare „pozitivă” a cererii sale de aderare, o recompensă râvnită în condiţiile în care trupele se confruntă cu oboseala celor peste 20 de luni luptă şi există îngrijorări cu privire la viitorul ajutorului militar vital al Statelor Unite.
Ce criterii trebuie să îndeplinească Ucraina și Republica Moldova
Comisia va evalua Ucraina în şapte domenii de reformă în raportul care va sta la baza deciziei-cheie a liderilor europeni din decembrie.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, pentru începerea negocierilor propriu-zise de aderare, Chişinăul trebuie să îndeplinească nouă recomandări formulate anul trecut de Comisia Europeană. Domeniile vizate sunt justiţia, combaterea corupţiei şi crimei organizate, dez-oligarhizarea, reforma administraţiei publice şi a serviciilor publice, managementul finanţelor publice, consolidarea rolului societăţii civile în procesele decizionale şi protejarea drepturilor omului.
După un an, Chişinăul a îndeplinit trei din cele nouă recomandări, potrivit unui raport intermediar din vara 2023, care constata că Moldova şi-a făcut cel mai bine temele, potrivit Europa Liberă. Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că Moldova a făcut progrese importante în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, dar rămâne restantă pe domeniul justiţiei.
„O necesitate geostrategică”
Negocierile de aderare a unei ţări la UE durează de obicei ani de zile, până când candidaţii îndeplinesc criteriile juridice şi economice extinse pentru a adera.
Pe de altă parte, blocul comunitar se fereşte să primească o ţară aflată în război, aşa cum este Ucraina. Cu toate acestea, promovarea integrării occidentale este o prioritate majoră pentru Ucraina, o fostă republică sovietică de aproximativ 44 de milioane de locuitori, situată între Rusia şi UE. Susţinătorii apropierii Ucrainei de UE vorbesc de o necesitate geostrategică.
„Consensul este clar”, a declarat un diplomat francez de rang înalt, adăugând că sprijinul pentru Ucraina rămâne „foarte solid” în UE şi că blocul nu îşi poate permite să piardă în faţa Rusiei.
Ungaria – unde premierul Viktor Orban se mândreşte cu contactele sale cu Moscova – a devenit principalul adversar potenţial al unei decizii pozitive pentru Kiev în decembrie, care va necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre ale blocului, scrie Reuters.
Restanțe
În cadrul unei vizite făcute sâmbătă la Kiev, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat Ucraina pentru progresele înregistrate în materie de reforme, afirmând că ţara a îndeplinit peste 90% din condiţiile stabilite pentru a începe negocierile oficiale de aderare.
Von der Leyen a menţionat că reformele rămase nerezolvate sunt: intensificarea în continuare a luptei împotriva corupţiei, adoptarea unei legi privind lobby-ul şi înăsprirea normelor privind declararea activelor.
În cele din urmă, a declarat ea, Ucraina trebuie să abordeze şi recomandările în aşteptare ale Comisiei de la Veneţia privind protejarea drepturilor minorităţilor naţionale, inclusiv în domeniul educaţiei. Această problemă a educaţiei în limba maternă a fost ridicată în mod insistent de Budapesta, care s-a plâns de tratamentul aplicat de Ucraina etnicilor maghiari, dar şi Bucureştiul are aşteptările sale în această privinţă.
„Vă luptaţi într-un război existenţial şi, în acelaşi timp, vă reformaţi profund ţara”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Kiev.
Ea şi-a exprimat încrederea că Ucraina va finaliza în curând etapele rămase şi va avansa pe drumul său către UE.
Zelenski a promis că Kievul va îndeplini condiţiile şi că o decizie pozitivă a UE ar da o nouă motivaţie ţării şi trupelor sale. „Nu vor exista zone geopolitice gri în Europa. Vom asigura o nouă bază pentru creşterea şi dezvoltarea Ucrainei şi a tuturor ţărilor europene. Vom garanta ţării noastre şi cetăţenilor noştri o securitate economică şi socială reală”, a declarat el. (Sursa: News.ro)
INTERVIURILE HotNews.ro