Un documentar-maraton care isi propune sa elucideze misterul mortii lui Adolf Hitler, difuzat de o televiziune germana

O televiziune care tranteste regulat pe ecrane emisiuni de genul „Daniela Katzenberger – blonda natural” si „Cina perfecta in camasa de noapte”, isi ia inima in dinti si difuzeaza sambata un documentar-maraton, de 12 ore, despre ultima zi a lui Hitler. Filmul realizat de VOX in coproductie cu Spiegel TV si Alexander Kluge reuseste sa capteze aproape 7% din audienta, dar si sa elucideze misterul mortii lui Hitler, din 30 aprilie 1945. Noua este perspectiva ca Stalin ar fi cultivat multa vreme incertitudinea asupra identitatii resturilor carbonizate atribuite lui Hitler. Noua pe ecrane, desi veche in timp, este marturia fostei secretare a Führer-ului, care descrie aceasta zi, minut cu minut.

In SUA a fost dat publicitatii inca de anul trecut, protocolul audierii lui Traudl Junge, fosta secretara a lui Hitler, spun reporterii de la Spiegel TV. Aceasta a relatat in detaliu cum au decurs ultimele ore ale acestuia in bunkerul de sub Reichkanzlei din Berlin, ca si ce s-a intamplat cu cadavrul acestuia.

Dupa ce a primit vestea ca aliatii si rusii nu mai pot fi opriti din inaintarea lor in tara si in Berlin, Hitler si proaspata sa sotie Eva Braun s-au otravit. Secretarul personal al lui Hitler, Otto Günsche, a primit si executat ordinul de ardere a cadavrelor si strangere a cenusii intr-o cutie. Artur Axmann, seful Hitlerjugend, ar fi trebuit apoi sa scoata cutia din ascunzis, spune Junge in protocolul care a avut loc in 7 august 1946, insa pana de curand n-a fost dat publicitatii de americani.

Realizatorii filmului insista pe valoarea documentara a declaratiilor secretarei lui Hitler, care a fost mereu in preajma acestuia, in ultima sa zi. E o noua dovada de deces real al acestuia, spulberand controverse, speculatii si misterul care a invaluit moartea dictatorului nazist. Prin marturii si imagini filmate atat de rusi, cat si de nemti sau americani, se reconstruiesc nu doar ultimele zile ale razboiului, ci si jocul tactic al rusilor si al lui Stalin.

Aflat in concurenta de popularitate cu generalul sau de armata Gheorghi Jukov, Stalin ar fi incercat sa decredibilizeze actiunile acestuia de gasire a resturilor pamantesti ale lui Hitler. Astfel, catava vreme dupa ce acestea au fost gasite si dantura lui Hitler identificata fara dubiu, propaganda lui Stalin ar fi cultivat inca incertitudinea. Aceasta i-ar fi servit la „plusarea” din Conferinta de la Potsdam, ca si la ridicarea pretentiilor teritoriale si de putere fata de Aliati.

Pe langa excelenta documentare a filmului -care se extinde si asupra zilelor de dupa Capitularea din 9 mai 1945-, cateva imagini nu parasesc usor memoria telespectatorului: Berlinul bombardat, o enorma ruina in care oameni si caini cauta de mancare, incercand sa revina la viata. Cadavrele ultimilor executati de fanaticii nazisti, aruncati de-a valma in gropi comune acoperite in graba, cu un strat foarte subtire de pamant.

Cohortele de soldati germani urcati in trenuri si dusi in lagarele de concentrare din Siberia. Rusi dansand printre ruine, in aclamatiile fortate ale femeilor din Berlin, multe victime ale violurilor si grosolaniei „rotarmistilor”. Lanturi umane facand curatenie pe strazile Berlinului, pline de daramaturi si cadavre. O prima incercare de revenire la normalitate intr-un oras „care miroase dulceag, a moarte”, dupa cum scrie o martora oculara, intr-un jurnal personal.

Si, din nou, contra-imagini. Ale cruzimii nemarginite si fanatismului nazist. Testamentul lui Hitler, prin care ideologia nazista urmeaza sa fie perpetuata. Un nou guvern, cu Karl Dönitz pe post de nou cancelar al Reich-ului german. Goebbels alaturi de sotia sa si cei sase copii, in zilele senine al „curateniei” naziste. La 1 mai 1945, cadavrele lor aliniate pe pamant. Sotia lui Goebbels, seful propagandei naziste si de exterminare a evreilor timp de 12 ani, la fel de indoctrinata ca si sotul sau, isi otraveste proprii copii, considerandu-i prea buni pentru „vremurile murdare” care vor urma.

Nu este prima data cand Spiegel TV documenteaza istoria, in marturii filmice de exceptie: „Cand razboiul a venit in Germania”, „Razboiul nemtilor.1939: cand un popor a atacat lumea”, „Agitatorul. Joseph Goebbels, omul care l-a facut pe Hitler” sunt alte titluri care se inscriu in seria de documentare TV, mai palpitante decat orice „Mission impossible”. Caci istoria e parte intrinseca din identitatea unui popor, cu bunele si cu relele sale. Iar acestea nu trebuie uitate.