Un expert în energie spune că vom avea mașini zburătoare în România mai repede decât mini-reactoare. „Ca și cum aș fi desculț, dar aș vorbi să-mi cumpăr cravată Hermes”

Răzvan Nicolescu, expert în energie și fost ministru al Energiei, a explicat, într-un interviu pentru cititorii HotNews, că proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, care ar putea să fie o soluție pentru a revoluționa sistemele energetice, este unul doar „teoretic”. Până la el, decidenții din domeniu se pot concentra pe măsuri concrete ca România să nu mai ajungă, ca în această vară, să aibă cel mai mare preț al energiei din Europa. 

„Noi avem resurse, dar nu le exploatăm, avem proiecte de investiții începute, dar nu le terminăm. Avem o piață, dar nu avem. Suntem conectați, dar nu suntem conectați. Problema noastră este una sistemică, nu este doar o cauză, sunt mai multe”, spune Răzvan Nicolescu, expert în energie, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

„România stă pe un morman de bani”

Cauza principală este lipsa investițiilor, în ciuda finanțărilor uriașe pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție, crede specialistul: 

„Vorbim despre multe lucruri, dar nu suntem capabili să finalizăm. Ori asta e problema noastră. Și atunci când trăiești doar din amintiri, deși ai un potențial mare, deși stai pe un morman de bani. Avem între 15 și 20 de miliarde de euro la dispoziție de la Uniunea Europeană”. 

Nicolescu a dat exemplul centralei pe gaze de la Iernut, de 430 MW, pe care Romgaz încearcă să o construiască încă din 2014, când el era ministrul tehnocrat al Energiei în cabinetul Ponta. Aici lucrările au fost blocate la un stadiu de realizare de aproximativ 90%.

„Suntem în 2024, 10 ani mai târziu, Elon Musk a început să zboare în cosmos, vorbim de o altă lume și noi nu mai terminăm această centrală și nici nu știm când o vom termina”, a spus Răzvan Nicolescu. 

Despre mini-reactoarele de la Doicești: „Mai este mult până departe”

Legat de energia nucleară, Răzvan Nicolescu consideră că proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, care ar urma să fie dezvoltate de americanii de la NuScale în parteneriat cu statul român, este teoretic.

„Este ca și cum aș fi desculț, fără pantaloni și aș vorbi să-mi cumpăr o cravată Hermes. Mi se pare că exagerăm uneori cu anumite anunțuri. Mai este mult până departe. S-ar putea să fie o soluție care să revoluționeze sistemele energetice, dar încă sunt mari costurile. Aceste reactoare sunt teoretice, nu au fost încă construite, nu au fost încă testate. Deci e bine că vorbim despre lucruri frumoase, dar eu cred că vom avea în România mașini care să se ridice ca elicopterele și să meargă deasupra solului înainte să avem astfel de reactoare”, a spus Nicolescu.

Exemplul lui Viktor Orban, care „a pus toată populația Ungariei în brațele lui Putin”

Răzvan Nicolescu a criticat politica actuală a Guvernului de extindere a rețelelor de gaze, în loc ca banii să fie investiții în tehnologii noi de încălzire. Este un model adoptat de Ungaria, însă nu este potrivit pentru țara noastră. 

„Toate localitățile din Ungaria sunt conectate la gaz și noi concluzionăm că este lucru bun, este o dovadă de civilizație și ar trebui să fim și noi. Nu, în primul rând, România nu e Ungaria, densitatea este alta. La noi distanțele dintre localități sunt altele, relieful este altul. Practic, Orban s-a dus și a pus toată populația Ungariei în brațe lui Putin. Dacă îi lasă fără gaz, pierde alegerile”.

Expertul crede că o soluție mai bună sunt sistemele noi de energie. 

„Decât să bag 500 de milioane de euro în conducte pe gaz ca să alimentez noi localități, mai bine finanțez să instaleze pompe de căldură, panouri fotovoltaice, baterii și știu că am rezolvat problema lor pentru totdeauna”.

„Ne batem joc de bani”

Răzvan Nicolescu afirmă că extinderea rețelei de gaze este „o risipă de bani”, mai ales că nu aduce plus valoare. 

„Ne batem joc de bani și mai ales uitați-vă cine face lucrările. Conductele sunt produse în afara Uniunii Europene, în Rusia, Turcia. Sudorii, care reprezintă componentă importantă la instalarea conductelor, vin în general din Asia. Adică valoarea adăugată, inclusiv a acestor investiții, este mică. Factorul multiplicator pentru economia noastră este scăzut”.

Gazul influențează masiv prețul energiei electrice

Gazele ar trebui să fie folosite pentru producerea de energie electrică, nu pentru încălzirea locuințelor, crede Răzvan Nicolescu.

Mare parte din prețul energiei electrice de pe piețele spot este influențată de gaze. „Ce mă îngrijorează la gaz, este menționat și în raportul lui Mario Draghi acest lucru, suntem printre țările din Uniunea Europeană, cred că în primele cinci – dacă nu greșesc -, în care pe piața pentru ziua de mâine, într-o proporție de peste 75% din zile, prețul de închidere al pieței a fost dat de centrale pe gaz. Deci în 75% din zile gazul a stabilit prețul zilei, în condițiile în care în total resurse utilizate pentru producția de energie electrică, gazul reprezintă mai puțin de 10%”.

Astfel, gazul, deși nu este însemnat ca resursă primară de energie, este foarte influent în stabilirea prețului, explică expertul.

„Atunci ce posibilități ai? Fie să-l scoți complet sau să creezi mai multă concurență. Dacă ești aproape de finalizare cu Iernut și dacă ai băgat sute de milioane la Iernut, du-te și termină-l. Dacă ai început la Năvodari centrală pe gaz și aproape ai terminat, fă tot ce poți să o termini. Dacă ai făcut parteneriatul cu minunații irakieni la Mintia, stai pe capul lor să termini”.

„Și dacă tot te-ai grăbit să închizi cărbunele, atunci grăbește-te să pui centralele pe gaz în funcțiune, pentru că acest lucru îți generează un impact și pe preț, ai mai multă producție, poți să obții prețuri mai bune, dar mai ales îți generează concurență pe prețul de închidere al pieței. În același timp, alocăm sute de milioane pentru conectarea de noi localități. Este greșit. Gazul ar trebui folosit pentru producția de energie electrică, nu pentru încălzire. Deci, nu să conectez noi localități”, a explicat Nicolescu.

„Speculăm destul de mult”

În opinia lui Nicolescu, Piața Zilei Următoare, pe care se tranzacționează energie electrică pentru ziua de mâine, are o pondere prea mare, motiv pentru care și volatilitatea prețurilor este mare. 

„O piață pentru ziua de mâine ar trebui să fie o piață unde se tranzacționează 15-20% maxim din consumul din ziua respectivă. La noi se tranzacționează 50-60%, e mult, adică speculăm destul de mult, ori lucrul acesta nu normal, mai ales că n-avem un număr mare de jucători, că n-avem mii de jucători care tranzacționează, avem câteva zeci de jucători, deci riscul să se întâmple unele lucruri în neregulă la noi este mai mare decât la alții”.

„Dacă volumul de pe piața pentru ziua de mâine va scădea, atunci în facturi nu se vor mai vedea aceste aceste fluctuații, această volatilitate. Pe piața zilei de mâine am mai văzut și prețuri mici, de exemplu când este vară și produc fotovoltaicele, prețurile sunt foarte mici, se apropie chiar de zero. Nici asta nu e în regulă, nu trebuie să fie un motiv de bucurie. Noi trebuie să încurajăm investitorii, adică să creăm cadrul în care investitorii investesc, își recuperează decent investiția, iar noi să avem mai multă energie”.

Factorul Ucraina

Prețurile mari au mai fost influențate și de distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei. 

„De când rușii au început să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei, ucrainenii nu mai pot să-și producă nici cât au ei nevoie și au început mai degrabă să importe decât să mai exporte. Ori lucrul acesta se vede la nivel regional. Ucraina avea un exces de producție de energie electrică în centrale nucleare, mare parte dintre ele amortizate. Adică puteau să fie foarte competitivi din punct de vedere al prețurilor din energie, iar noi, din regiunea aceasta, am beneficiat de-a lungul timpului de acest exces de producție al ucrainenilor”.

Peste toate acestea se adaugă renunțarea accelerată la producția de energie pe bază de cărbune, fără a fi pus ceva în loc. 

„Noi suntem primii care renunțăm complet la cărbune, ceea ce se vede. S-ar putea ajunge la concluzia că e nevoie de această tehnologie de captare, stocare și utilizare a carbonului. Și atunci dacă aceste tehnologii sunt finanțate și nu costă foarte mult, centralele pe cărbune ar putea să devină prietenoase cu mediul, dar noi între timp le-am închis fără să punem ceva în locul lor. Și să ne bazăm pe ce? Să ne bazăm pe ucraineni, să ne bazăm pe scăderea de consum, să ne bazăm pe importurile din piața europeană?”.

ANRE, „top of the top din punct de vedere al salariilor”

Răzvan Nicolescu critică lipsa de implicare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și crede că această instituție ar trebui să treacă din subordinea Parlamentului sub cea a Ministerului Energiei.

„Avem și o autoritate de reglementare care este top of the top la nivel european din punct de vedere salarii, top of the top din punct de vedere personal și ar trebui să livreze un model de piață care să fie o piață funcțională, concurențială, care să genereze prețuri acceptabile și de care să beneficieze și consumatorii”.

„Mi se pare că renunță foarte ușor la idei. Inclusiv cu rețelele, au întârziat foarte mult cu planurile de investiții pentru rețele. Pe partea de piață, practic aproape totul este reglementat, cu excepția pieței de echilibrare care este lăsată liberă. Din punctul meu de vedere, dacă era să reglementez ceva aici, începeam cu piața de reglementare, deci sunt niște lucruri din punct de vedere instituțional care nu funcționează foarte bine. Părerea mea este că autoritatea de reglementare ar trebui pusă în subordinea Ministerul Energiei”. 

„Așa există în mai multe țări. Noi am abordat un model din Italia, în care, într-adevăr, este în subordinea Parlamentului, dar nu este o condiție. Majoritatea țărilor au autoritatea de reglementare în subordinea ministerului de resort și așa ar trebui să fie și la noi, asigurându-i libertate decizională. Cum iarăși, din punctul meu de vedere, agenția pentru resurse minerale ar trebui să fie în subordinea Ministerului Energiei.

Transgaz ar trebui să fie în subordinea Ministerului Energiei, Transelectrica, Conpet ar trebui să fie în subordinea Ministerul Energiei. Toate de toate celelalte ar trebui să plece de la energie, cu excepția operatorilor de transport, de sistem, pentru că în mod evident, statul este într-un conflict de interese între calitatea de administrator și calitatea de instituție care elaborează reglementări și politici publice”.

ANRE a renunțat la ideea de a reglementa piața de echilibrare, unde prețurile au ajuns la niveluri record în această vară. Zilele trecute, pe piața de echilibrare s-a vândut energie chiar și cu 100.000 lei/MWh. ANRE a luat în calcul adoptarea unor reguli pentru a opri aceste prețuri, însă a renunțat la idee. Una dintre companiile care câștigă foarte mult din speculațiile de pe piața de echilibrare este Hidroelectrica.