Un satelit românesc se pregătește pentru lansare!

​Peste aproximativ o lună de zile, România va avea pe orbită un satelit! Acesta va fi lansat de o rachetă Falcon 9, de la centrul spațial Vandenberg din California, alături de alți zeci de sateliți de mici dimensiuni, din mai multe țări, fiecare având câte o misiune individuală. Va fi al doilea satelit românesc, după lansarea Goliat, din 2012.

Ce este cu adevărat remarcabil este că noul satelit românesc, denumit ROM-2, a fost construit de o echipă de elevi de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București: Rareș Bălășescu, Filip Bușcu, George Chirilă, David Constantinescu, Eliza Constantinescu, Vlad Erceanu, Alexandru Luchianov, Vladimir Necula și Andra Palada.

Filip Bușcu a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări și să ne spună mai multe despre satelitul construit de colectivul din care face parte.

HN: Cum au reușit niște elevi de liceu să pregătească un satelit pentru lansare? Cine a venit cu ideea și cât timp a trecut de la idee până la îmbarcarea satelitului la bordul rachetei Falcon 9?

FB: Eu construiesc și zbor avioane cu radiocomandă de mic copil. Mă pasionează aparatele de zbor și mereu mi-a plăcut să le îmbunătățesc, să explorez noi forme de fuzelaj și formule de propulsie, să îmbunătățesc aerodinamica și timpii de zbor. Ideea de a lansa un satelit mi-a venit din dorința de a ajunge mai sus, în spațiu. Când am început să mă documentez, am aflat că România e singura țară europeană care nu are nici un satelit în spațiu și mi-am zis că lucrurile nu trebuie să rămână așa.

Am format o echipă din elevi pasionați de științe și ne-am apucat de lucru. Inițial am construit un satelit cilindric și i-am spus ROM-1 (Romanian Orbital Mission-1). E un tubesat (un cilindru cam cat o doza de răcoritoare) care trebuia să zboare in 2021 cu o rachetă Ariane 5, dar nu am reușit să strângem la timp fondurile necesare. Am pierdut acea oportunitate, dar am învățat o mulțime de lucruri de la ingineri aerospațiali ai NASA și ai companiei americane Interorbital.

Ne-au ajutat, ne-au îndrumat, ne-au explicat partea complicată a administrării unui astfel de proiect. Am început ulterior să căutăm alte oportunități de zbor, de data asta pentru un satelit mai mic, un pocketqube (picosatelit cubic, ce măsoară 5x5x5 cm și cântărește în jur de 250 de grame). I-am spus misiunii ROM-2, iar satelitului Space Sparrow. Construcția acestuia a început în ianuarie 2022 și va fi lansat în acest an, în luna iunie. De la idee (2019) și până la zbor (2023) sunt, iată, aproape patru ani.

HN: Ce obstacole ați întâmpinat pe parcursul acestei aventuri? Cum a fost interacțiunea cu autoritățile statului și ce ați simplifica în această privință, dacă ați putea?

FB: Înregistrarea sateliților la autoritățile de profil este, probabil, cea mai lungă și plictisitoare procedură birocratică din cadrul oricărei misiuni ce presupune lansarea unui satelit. Autorizațiile de transmisie ale satelitului ROM-2 au fost obținute in Spania, cu ajutorul asociației AMSAT EA. Romania nu are legislație și reguli clare pentru sateliți, lucrurile erau aici confuze și ne-am temut să nu pierdem timpul cu amânări. Pentru următoarele misiuni vom apela la autoritățile române, asta e clar, dar nu am vrut să riscăm nimic la prima lansare. Din păcate, aceste procese nu prea pot fi simplificate, deoarece toate statele trebuie înștiințate de existenta oricărui satelit civil.

HN: Satelitul va fi lansat pe orbită heliosincronă. Ce va face el pe orbită și cum putem noi, de aici de la sol, să interacționăm cu el?

FB: ROM-2 va zbura pe o orbita heliosincronă, la aproximativ 600 km înălțime. Satelitul este echipat cu o camera de 2 megapixeli, care va fi folosită pentru observarea pământului și operează pe o banda de radioamatori, emițând date pe frecvența 436.235 MHz. Oricine poate recepționa datele respective, cu o antena de tip Yagi, un amplificator de semnale și un modul SDR. Mai multe date legate de cum poate fi recepționat găsiți pe websiteul nostru, www.rom-space.ro

HN: Pentru că foarte multă lume este curioasă, ce piese au fost achiziționate de pe piață și care este contribuția voastră la realizarea satelitului?

FB: La ROM-2 am colaborat cu ingineri, fizicieni și companii de aerospațiale din toata lumea, la fel ca marea majoritate a sateliților lansați de facultăți sau startup-uri. Satelitul a fost proiectat de noi, sub îndrumarea unor ingineri din Spania, Nepal, SUA, Marea Britanie și Elveția. Neavând infrastructura și cunoștințele necesare pentru construcția efectiva a tuturor componentelor, am utilizat si piese deja verificate pentru zborul spațial, integrându- le în misiunea noastră (panouri solare, camera, bateria). ROM-2 a fost asamblat în întregime în laboratorul nostru, unde a fost și programat si testat.

HN: Când va avea loc lansarea și unde putem să urmărim noutăți cu privire la această lansare sau activitățile de după lansare, sau detalii tehnice cu privire la urmărirea satelitului și interacțiunea cu acesta?

FB: Lansarea este programată la începutul lunii iunie, de la centrul spațial Vandenberg, în cadrul misiunii Transporter 8, de la SpaceX. Este a 8-a lansare de tip rideshare, unde zeci de micro, nano și pico sateliți sunt lansați simultan, fiecare având misiuni diferite. Lansarea va putea fi urmărită în direct pe canalul de YouTube al SpaceX. În apropierea datei lansării, vom adaugă pe website-ul nostru un ghid pentru urmărirea satelitului ROM-2.

HN: Care este perioada de viață estimată a satelitului pe orbită? Cât de manevrabil este odată ajuns în spațiu? Există planuri de deorbitare după îndeplinirea obiectivelor?

FB: Picosatelitul nostru beneficiază de un sistem pasiv de aliniere cu câmpul magnetic al Pământului, care îl va menține mereu cu camera orientată către suprafața planetei noastre. ROM-2 va de-orbita natural, peste câțiva ani, urmând să se dezintegreze complet în atmosfera și nu beneficiază de sisteme dedicate pentru de-orbitare. În prezent, marea noastră emoție este ca bateria să-și mențină parametrii corecți până în momentul atingerii orbitei. Daca totul merge bine, ROM-2 va avea o speranță de viață de aproximativ 2 ani.

HN: Ce urmează după ROM-2?

FB: Înainte de toate, ROM-2 este o demonstrație ca o echipa de elevi de liceu poate construi si lansa un satelit in timp record de aproximativ un an si jumătate. E o dovadă că se poate. Dar, în același timp, e și o verificare pentru ceea ce urmează. Noi deja lucram la un proiect mai avansat, numit ROM-3, care va fi lansat în spațiu în luna octombrie a acestui an. Este mai mare decât predecesorul sau, beneficiind de instrumente mai avansate pentru observarea suprafeței Pământului. Aceste prime misiuni, ROM-2 și ROM-3, testează sisteme ce vor fi incluse in viitoarea noastră constelație de sateliți Skyline, al cărei prim satelit e programat să fie lansat în trimestrul al treilea al lui 2024.

HN: Care este costul unui astfel de satelit și de unde ați găsit resursele necesare?

FB: Un pocketcube poate costa azi de la câteva zeci de mii de euro la câteva sute de mii, în funcție de instrumentele de la bord. Sunt echipamente pe care nu le poți construi cu mijloace proprii, așa cum am spus. Camerele speciale, adaptate pentru orbită, sunt fabricate de trei-patru producători internaționali specializați. Panourile solare de randament ridicat, presupun tehnologii avansate, inaccesibile unui laborator obișnuit. Bateriile au producători specializați în funcționare la temperaturi cosmice și trebuie cumpărate direct de la aceștia.

În schimb, electronica, softul, programarea, partea mecanică, structura, mecanismele de deschidere, le-am făcut noi. E uimitor câte lucruri se pot face aici, în țară. O parte mare a bugetului, uneori cea mai mare, o reprezintă costul zborului. Mai sunt, apoi, deplasările externe. Satelitul trebuie dus în laboratoare de testare și certificare, trebuie transportat în țările unde se face integrarea pe lansator. Uneori mai dai o fugă să-i reîncarci bateria dacă timpul de lansare se lungește și dacă reușești să străpungi birocrația SpaceX.

ROM-2 a fost finanțat cu ajutorul mai multor companii și fundații din România. O cincime din buget a fost acoperită de Guvernul României.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro