Un somn bun crește speranța de viață, mai ales la bărbați. Ce înseamnă somn bun și cum ne antrenăm pentru a-l obține

Un nou studiu efectuat în SUA, a demonstrat că un somn bun crește speranța de viață cu 4,7 ani pentru bărbați și cu 2,4 ani pentru femei. Studiu a concluzionat că este nevoie ca somnul să îndeplinească 5 criterii importante pentru a fi de calitate.

Un nou studiu a dezvăluit efectul profund pe care lipsa somnului îl poate avea asupra longevității. Potrivit cercetătorilor, un somn de calitate nu doar că previne riscul bolilor de inimă, dar are impact și asupra longevității.

Ce înseamnă un somn de calitate

Cinci criterii ale unui somn de calitate au fost identificate în urma studiului.

Acestea sunt:

• să dormi 7-8 ore pe noapte;

• să dormi fără a trezi peste noapte (cel puțin 5 nopți pe săptămână);

• să adormi ușor (de cel puțin 5 ori pe săptămână);

• să nu iei medicamente pentru somn;

• să te trezești odihnit (cel puțin 5 zile pe săptămână).

În urma analizei datelor adunate de la peste 172.000 de persoane (54% femei cu vârsta medie 50 de ani), oamenii de știință au raportat că pentru aceia care au îndeplinit toate cele 5 criteriile unui somn de calitate speranța de viață a crescut cu 4,7 ani pentru bărbați și cu 2,4 ani pentru femei. În comparație cu persoanele care nu au avut niciunul sau doar unul dintre criteriile de mai sus, cei care au le-au îndeplinit pe toate 5 au înregistrat o scădere cu 30% a riscului de deces în general. De asemenea, riscul de deces din alte cauze decât boli de inimă sau cancer s-a redus, în cazul acestora, cu 40%; riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare s-a redus cu 21%, iar riscului de deces din cauza cancerului, cu 19%.

„Obiceiurile bune de somn se învață de la o vârstă fragedă“

Studiul a arătat și faptul că tinerii care au obiceiuri bune de somn sunt mai puțin predispuși la decese premature. „Este important ca tinerii să înțeleagă că o mulțime de comportamente de sănătate se cumulează în timp. Așa cum ne place să spunem că «nu este niciodată prea târziu să te apuci de exerciții fizice sau nu e niciodată târziu să renunți la fumat», tot așa nu este niciodată prea devreme pentru lucrurile care ne fac bine. Dacă putem îmbunătăți calitatea somnului, identificând tulburările de somn, este posibil să putem preveni mortalitatea prematură“, a spus coautorul studiului, dr. Frank Qian.

Doctorul a adăugat: „Dacă oamenii pot dezvolta aceste obiceiuri bune de somn încă de la o vârstă fragedă – de a dormi suficient, fără prea multe distrageri –, se va reflecta în beneficii pentru sănătatea generală pe termen lung.“

De câte ore de somn avem nevoie în funcție de vârstă

Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL cu competențe în somnologie, a dezvăluit pentru SmartLiving.ro ce efecte negative poate avea lipsa somnului suficient, de câte ore de somn avem nevoie, în funcție de vârstă, și ce putem face pentru a beneficia de un somn liniștit. „Somnul este o nevoie fundamentală, fiind un mecanism esențial pentru funcționarea normală și regenerarea organismului. Nevoia de somn are o variabilitate individuală, însă există niște caracteristici generale în funcție de categoriile de vârstă“, spune medicul.

Astfel, considerăm că nou-născuții au nevoie de 14-17 ore de somn pe zi, copiii mici (între 1 și 2 ani) au nevoie de 11-14 ore de somn pe zi, preșcolarii – între 10 și 13 ore, copiii de vârstă școlară – între 9 și 12 ore, iar adolescenții – între 8 și 10 ore pe zi. Nevoia de somn scade în mod normal odată cu înaintarea în vârstă, astfel încât adulții au nevoie de 7-9 ore de somn neîntrerupt în 24 de ore, pentru a avea o viață sănătoasă, ne lămurește dr. Ioan Bulescu.

Cine ne strică somnul de calitate

Insomnia, una dintre cele mai frecvente tulburări de somn, este fie de inițiere (când adormim cu dificultate), fie de menținere (când adormim, dar ne trezim la scurt timp după aceea). Unii pot avea insomnie mixtă, o combinație între cele două.

Multe pot fi cauzele insomniei. Apneea, teroarea nocturnă (pavor nocturn) care afectează într-un procent mai mare copiii decât adulții, anxietatea și depresia, tulburarea bipolară, dar și factorii de mediu, perimenopauza, dereglările tiroidei, alimentația și consumul de alcool.

Somnul antrenează memoria imunitară

Deși ai crede că atunci când dormi te odihnești doar, somnul are, de fapt, roluri mult mai importante. „Somnul nu este o stare pasivă. Creierul și corpul sunt extrem de active în timp ce dormim. La fel cum somnul ajută la consolidarea învățării și memoriei, cercetările arată că întărește și memoria imună“, susține dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu competență în somnologie, citată de smartliving.ro

În timpul unui somn de calitate se eliberează o serie de molecule implicate în susținerea în stare activă a sistemului imunitar. Altfel spus, în timpul somnului, organismul reușește să-și amintească cum să recunoască și să reacționeze la diferiți agenți patogeni, virusuri și bacterii care ne îmbolnăvesc.

Sursa foto: Dreamstime.com