Sari direct la conținut

Unde gravitationale au fost confirmate. Si ce daca?

Contributors.ro
Cristian Presura, Foto: Arhiva personala
Cristian Presura, Foto: Arhiva personala

Probabil ati auzit deja: interferometrele LIGO au masurat experimental unde gravitationale, sosite de la doua gauri negre care au fuzionat. Undele gravitationale sunt unduiri ale spatiului, asemanatoare valurilor care se formeaza pe suprafata unei ape. Ceea ce a detectat insa LIGO a fost, mai degraba, un tsunami!

Ce s-a observat?

Undeva, la mai mult un miliarde de ani lumina departare, doua gauri negre stelare au fuzionat. Masele lor depaseau, fiecare, 30 de mase solare. Cele doua obiecte cosmice au orbitat, unul in jurul celuilalt, multe sute de milioane de ani (poate miliarde), pentru ca sa fuzioneze brusc, in doar cateva fractiuni de secunde. La sfarsitul dansului cosmic, viteza lor a atins jumatate din viteza luminii, iar fuziunea a generat o puterea instantanee de 50 de ori mai mare decat puterea luminoasa a tuturor stelelor din univers! Energia totala, aruncata in spatiu, in acele cateva fractiuni de secunde, a depasit echivalentul a trei mase solare. Ea a fost imprimata spatiului, sub forma undelor gravitationale. Deformarea spatiului a fost detectata, aproape simultan, pe doua interferometre diferite ale proiectului LIGO, situate la mii de kilometri distanta unul de altul. Spectacolul este un adevarat „tsunami” cosmic.

E „pe bune”? Chiar nu e o alta eroare experimentala?

Faptul ca acelasi semnal a fost detectat, aproape simultan, pe doua interferometre diferite, situate la mii de kilometri distanta, arata ca nu e vorba de o eroare experimentala. Mai mult, intarzaierea dintre cele doua semnale, de cateva milisecunde, e conforma cu timpul cat i-ar lua undei (care se deplaseaza cu viteza luminii) sa ajunga mai intai la un interferometru si apoi la celalalt (in practica, se mai adauga un factor datorat unghiului sub care a venit unda). Numai o interventie umana intentionata ar fi putut conduce la o astfel de potrivire. Dar este adevarat ca semnalul a fost detectat (pe 14 septembrie 2015) cu doar patru zile inainte de pornirea oficiala a interferometrului imbunatatit, ceea ce a ridicat semne de intrebare. Lumea se intreaba: de ce nu a mai fost detectat un alt semnal de atunci? Circula zvonuri ca ar fi fost de fapt cinci semnale suspecte, dar ca doar cel prezentat a fost atat de puternic incat sa nu ridice dubii.

Au adus rezultatele ceva nou fata de ce se stia deja?

Marea supriza este marimea celor doua gauri negre. In mod normal, gaurile negre sunt de trei ori mai grele decat soarele. Ele sunt ramasite ale exploziilor unor stele (denumite supernove). De aceea, stelele din care provin trebuie sa fie mai mari decat Soarele, de aproape zece ori. O gaura neagra de 30 de ori mai grea decat soarele ne arata ca steaua din care a provenit este de aproximativ o suta de ori mai mare decat Soarele! Faptul ca am masurat o astfel de gaura neagra masiva, si, mai mult, ca ea se afla deja in apropierea unei alteia similare, inseamna ca ele sunt destul de obisnuite in univers. Cat de multe sunt, si de ce nu le-am vazut mai des pana acum?

Ce avantaje tehnologice ne aduce descoperirea?

In conferinta de presa, fizicianul Kip Thorn (cunoscut publicului larg ca expertul stiintific din spatele filmului Interstellar) a fost intrebat daca, de acum, putem construi nave cosmice care se deplaseaza mai repede decat lumina, sau care merg inapoi in timp. Nu asa de repede!, a raspus Kip Thorn . Din moment ce semnalul masurat se conformeaza cu totul ecuatiilor cunoscute ale lui Einstein (nici urma de efecte cuantice, sa zicem), navele acestea nu sunt mai aproape de realizare decat erau inainte. Sa ne aducema minte, insa, de electronul lui Thompson. Descoperitorul lui spunea ca e inutil. Peste numai cateva zeci de ani, electronul punea in functione motoare, lumina orase si, mai tarziu, facea posibil internetul. Este un secret pe care l-am invatat in lumea inventicii: odata ce punem mana pe lucruri, „ne jucam” cu ele, ideile de aplicatie ies ca ciupercile la suprafata, dincolo de ceea ce gandesc cercetatorii care au descoperit fenomenele, si care nu sunt inventatori. La ce minuni ne putem astepta de la undele gravitationale?

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro