Ungaria, vecinul incomod al României

„… în măsura în care declarațiile Președintelui Ungariei, aflată în vizită privată în România, se referă și la cetățenii români de etnie maghiară, este de subliniat că, potrivit dreptului internațional, un stat nu poate să își aroge drepturi de orice fel în raport cu cetățenii altui stat.” (https://www.mae.ro/node/58725)

Comunicat al Ministerului Afacerilor Externe

Joi, 10 martie 2022, Parlamentul Ungariei a votat pentru alegerea în funcția de președinte al Republicii Ungaria a deputatei FIDESZ – Katalin Novak, fost vicepreședinte al partidului condus de Viktor Orban și fost membru al guvernului (ministru pentru familie și tineret). Este prima femeie din istoria Ungariei care ocupă acest post.

Katalin Novak și-a preluat oficial funcția după alegerile din 3 aprilie ac., succedându-i lui Janos Adler; în treacăt fie spus, Adler este personajul care, într-un discurs susținut la Kiev în august anul trecut, declara – ațintind un imaginar deget acuzator spre România:

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât și trauma Trianonului, motiv pentru care noi știm exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean (…) După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul și populația țării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns atunci să fie minoritari, că li s-au desființat școlile și s-a făcut tot posibilul pentru ca învățământul în limba maternă să fie desființat.” (g4media.ro)

După ce și-a preluat funcția (marți, 10 mai ac.), Katalin Novak a decis să viziteze România, dar nu oficial, ci neoficial, sau mai bine spus a fost o vizită privată. În diplomație vizitele private nu sunt neobișnuite, și probabil exemplele cel mai bune sunt cele ale vizitelor Prințului Charles sau ale lui Viktor Orban la Tușnad, cu obișnuitele sale discursuri la Universitatea de Vară.

Katalin Novak s-a cazat la Cluj Napoca, apoi s-a deplasat la Alba Iulia, ca oaspete de onoare al „Zilei unității Reformate” maghiare și a ținut un discurs cu prilejul dezvelirii statuii principelui transilvan Gabor Bethlen. În fine, la Cluj președintele statului ungar a avut o întâlnire cu Kelemen Hunor, liderul UDMR, ocazie cu care cei doi au făcut cunoștință: liderul UDMR ca să o recunoască drept „președinte al tuturor maghiarilor”, iar Katalin Novak să-i mulțumească pentru sprijinul electoral, esențial în câștigarea alegerilor de către FIDESZ.

Kelemen Hunor a făcut, după întrevederea particulară cu șeful statului maghiar, o declarație formală, diplomatică:

„Am vorbit despre provocările care stau în fața comunității maghiare, despre preocupările noastre și despre posibile soluții. Pentru noi, este foarte important ca relația dintre cele două țări să fie puternică și e important ca aceasta să fie construită pe încredere. De asemenea, este foarte important ca, în edificarea acestei relații, să luăm ca bază prezentul și viitorul. Important este să găsim acele soluții care se bazează pe interesul comun, atât al maghiarilor din Transilvania, cât și al României și Ungariei.”

Katalin Novak, însă, în stil orbanist, ne-a transmis prin Facebook (și) nouă, românilor, un mesaj mai puțin diplomatic, ba chiar explicit:

„Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, vicepremier al României. Ca președinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toți maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăiește în interiorul sau după graniță. Maghiarii sunt maghiari, punct.”

În lumina tuturor evoluțiilor din ultimul deceniu ale FIDESZ, sub leadership-ul lui Vikor Orban, mesajul pe care președintele în exercițiu al statului ungar l-a postat pe rețeaua socială nu este unul surprinzător. Referindu-se la succesiunea de inamicalități din relațiile româno-maghiare, dar mai ales la atitudinea total nepotrivită a doamnei Katalin Novak, Cristian Tudor Popescu remarca:

„România nu e o țară oarecare în raport cu Ungaria. Aici sunt legături vechi de-a lungul vremii. Când vii ca proaspăt președinte și nu-i dai un telefon președintelui țării, României, în care te duci, nu e în regulă. Sigur, poți să te duci ca o vizită privată la Cluj, nu era neapărat nevoie să se ducă la Cotroceni. Doar să-i dea un telefon lui Iohannis: . N-a făcut lucrul ăsta. Apoi a scris pe Facebook că vine cu bucurie în Kolozsvár. Ești președinte. Dacă lucrul ăsta îl făcea un cetățean maghiar, un simplu cetățean care venea în Cluj și dorea el să numească Clujul Kolozsvár, n-avea decât. E în regulă, nicio problemă. Dar dacă președintele Ungariei vine la Cluj și spune că a venit cu bucurie în Kolozsvár, asta are sens și are un sens rău. Pentru că acest nume l-a purtat Clujul câtă vreme s-a aflat Transilvania sub dominația imperială ungară.”.

Între România și Ungaria, consideră Cristian Tudor Popescu, există o deosebire fundamentală: România n-a fost niciodată imperiu. Ungaria a fost. Împreună cu Austria a stăpânit vreme de aproape 60 de ani Ardealul ca monarhie dualistă Austro-Ungară. Ungaria are un complex de superioritate imperial cam cum îl au rușii, comparabil cu al rușilor.

Și asta se duce până la nivelul de jos, al simplilor cetățeni, al oamenilor, al maghiarilor. Chiar dacă majoritatea maghiarilor nu se gândesc neapărat cu nostalgie la vremurile când stăpâneau alte popoare. Dar majoritatea politicienilor se lasă conduși de acest sentiment, fără nicio îndoială. (digi24.ro)

VIKTOR ORBAN, SURSA DE PUTERE ȘI LEGITIMATORUL IDEILOR REVIZIONISTE

Ce gândește și cum acționează Viktor Orban nu mai este de mult timp o surpriză; și ceea ce eventual mai putea fi considerat în cazul său ca nelămurit, și anume dimensiunea reală a relației pe care a dezvoltat-o cu președintele rus Vladimir Putin, a fost adus la lumină pe de-a-ntregul pe fondul războiului pornit de Moscova în Ucraina.

Ce are de gând de acum încolo premierul maghiar, a dezvăluit în parte în discursul său de investitură, din 16 mai ac., dar și la „Conferința de acțiune politică conservatoare” pe care a organizat-o la Budapesta și unde a susținut un al doilea discurs vineri, 20 mai ac.. (g4media)

Discursul de investitură se regăsește pe pagina oficială de Internet a Guvernului maghiar și nu numai (vezi și: abouthungary.hu/speeches-and-remarks), așa că mă opresc în detaliu la cele afirmate de Orban la conferința conservatorilor.

Noua țintă a lui Viktor Orban este critica împotriva „progresismului” – sub care își maschează atât revizionismul, cât și atitudinea de opoziție față de integrarea avansată a Uniunii Europene -, definind implicit FIDESZ ca fiind condus de o doctrină „național-creștin-conservatoare”, noua denumire pe care a dat-o doctrinei „iliberale” (teoretizată în urmă cu ceva ani la Universitatea de Vară de la Tușnad).

La conferința conservatorilor de la Budapesta, despre care este vorba, facțiunea trumpistă din Partidului Republican a fost bine reprezentată, iar membrii delegației americane s-au bucurat de atenția predilectă a atenției liderului guvernului maghiar.

Practic, la acest moment, Viktor Orban joacă conștiincios rolul de curea de transmisie între putinism și trumpism, sperând să obțină demolarea Uniunii Europene și revenirea la dimensiunea de simplu bloc economic comunitar.

„Întotdeauna este bine dacă omul poate vorbi între prieteni și este bine dacă cuvintele sale au acoperire. Am parcurs un drum lung de la samizdatele răspândite în anii 1980, iar acum are loc la noi cea mai importantă reuniune politică a republicanilor americani. Nu de mult am invidiat cultura lor de dezbatere, libertatea lor și l-am aplaudat pe președintele Reagan”, a spus în deschiderea discursului său Viktor Orban.

„Donald Trump are merite incontestabile și, totuși, nu a fost reales. Cu el s-a întâmplat la fel ca și cu dreapta ungară, în 2002, când mlaștina stângii ne-a tras în jos. În următorii opt ani, cei din stânga au cheltuit banii oamenilor, grupurile paramilitare au mărșăluit pe străzi, un val de violență a dominat pe străzi și au avut loc crime etnice. Roadele guvernării progresiste vorbesc de la sine: recesiune și violență.

Nu am putut accepta situația de după 2002, situația noastră minoritară, și în 2010 ne-am întors. Timp de opt ani am construit cărămidă cu cărămidă, iar Ungaria este laboratorul în care am experimentat antidotul dominației progresiste. Acum, în primăvară am primit a patra doză și pacientul s-a vindecat complet, rețeta poate fi folosită în mod liber! Ungaria are o rețetă împotriva dominației progresiste!” a fost mesajul principal al premierului maghiar.

Viktor Orban a expus apoi o rețetă prin care FIDESZ și-a consolidat puterea politică la Budapesta, obținând a cincea victorie electorală consecutivă, care arată că Ungaria este acum o țară condusă de convingeri politice și o doctrină care sunt absolut diferite de democrația liberală.

Liberalii domină mass-media, opiniile, stânga progresistă spune ce este corect și ce este greșit, a atenționat Orban, așa că în anul 2024 conservatorii din Europa și din America trebuie să-și unească forțele și să ia puterea la Washington și la Bruxelles, folosind rezultatul verificat al aplicării celor 12 teze ale orbanismului, și anume:

(a) Trebuie să jucăm după propriile noastre reguli: Putem câștiga doar dacă nu acceptăm soluțiile și căile oferite de alții. Nu ar trebui să ne descurajeze dacă suntem tratați drept cel care aduce necazuri, ba mai mult, este suspect dacă nu se întâmplă întocmai;

(b) Conservatorismul național în politica internă: Bisericile și familiile trebuie sprijinite, deoarece națiunea este construită din ele. Punctul slab al progresiștilor este că vor să-și impună iluziile lor într-o realitate, ceea ce oamenilor nu le place;

(c) Interesul național în politica externă: Națiunea este pe prim-plan. Este nevoie de o politică externă bazată pe interese, deși nu este ușor;

(d) Să avem mass-media!: Nebunia stângii progresiste poate fi prezentată doar dacă există și mass-media de dreapta. Vechiul ethos este că politica de partid și presa trebuie separate, dar nu este așa nici în America, deoarece există nenumărate medii de partea democraților;

(e) Descoperă intențiile adversarilor tăi!: Nu a existat o distrugere a tabuurilor mai mare decât cele ale lui Donald Trump, dar și tabuurile de mâine trebuie distruse;

(f) Importanța economiei: Se poate promova doar o politică economică care este bună pentru toată lumea. La asta se referă vorba noastră că au de câștigat și cei care nu ne votează. Oamenii vor să meargă înainte, iar dacă un guvern de dreapta nu poate oferi așa ceva, este sortit eșecului;

(g) Să nu fi marginalizat: Oamenii nu vor nici pe cei de extremă dreapta și nici pe cei de extremă stânga. Nu există nicio diferență între cele două extreme. Acest lucru îndepărtează, de fapt, pe majoritatea alegătorilor și cei care se implică în teoriile conspirației, vor pierde;

(h) Să citim în fiecare zi!: Nu există un mijloc mai bun decât cărțile pentru a înțelege și a transmite lucrurile complicate. Din cărți putem înțelege cum gândesc adversarii noștri și unde greșește rațiunea lor;

(i) Să ai credință!: Lipsa de credință este periculoasă. Dacă cineva nu crede că, cu toții trebuie să dăm socoteală la final, atunci crede că poate face orice. Prin implicarea în viața creștină, vor veni și succesele mai ușor;

(j) Găsește prieteni!: Dacă vrem să reușim în politică, trebuie să căutăm și să ne concentrăm pe punctele comune;

(k) Construiește comunități!: Nu există succes politic conservator fără comunitate. Cu cât comunitatea este mai puțină și cu cât oamenii sunt mai singuratici, cu atât se apropie mai mult de liberali, cu atât comunitățile sunt mai puternice, cu atât mai mulți oameni votează pentru dreapta;

(l) Construiește instituții!: Instituțiile care pot fi interpretate din punct de vedere politic vor rămâne cu noi peste generații, avem nevoie de idei noi, de oameni noi.

Am văzut ceva asemănător la Xi Jinping. Și liderul chinez vine cu rețete privind democrația cu specific chinez și modelul chinezesc de societate, ca alternativă la democrația liberală occidentală.

Puteți găsi aceste idei (și, dacă vreți să faceți un exercițiu personal, să le comparați cu ale lui Orban) în volumele „Guvernarea Chinei”, sau în discursurile lui Xi de la Congresul al XIX-lea al PCC, din octombrie 2017, ori de la aniversarea a 100 de ani a PCC, din iulie 2021.

ÎNGRIJORĂRI ÎN GUVERN?

Președintele Republicii Ungaria, Katalin Novak, a transmis, prin agenția de presă Hirado, o replică pentru MAE român, revenind la ideea că este președintele maghiarilor de pretutindeni (cum și Traian Băsescu era președinte al românilor de pretutindeni, dar la Katalin găsim un accent suplimentar…) și a completat: „… nu vom tăia niciodată cordonul ombilical dintre patria-mamă și maghiarii care au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, și nici nu vom permite, niciodată, ca acesta să fie tăiat.” (ziare.com)

„Adevărul.ro” dezvăluie că în spatele ușilor închise, în coaliția de guvernare, părerile sunt împărțite la PNL și PSD în ceea ce privește colaborarea cu UDMR, mai ales în lumina ultimelor evenimente.

Deși venită în vizită privată, Katalin Novak a avut mai multe întâlniri cu Kelemen Hunor, cei doi au participat împreună la Alba Iulia la dezvelirea statuii lui Bethlen Gabor. La eveniment a participat și senatorul PSD Călin Mătieș, care, după ce i-a înmânat lui Novak un buchet de flori, a pus lângă statuia lui Bethlen Gabor un tablou cu Avram Iancu. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro