Uninominalul lui Basescu si o lista de probleme (de Doc)
Sa incepem cu aspectul partizan. Cine are de castigat de pe urma referendumului? Presedintele Traian Basescu, cel care l-a decretat, fara indoiala. Nu pentru ca se va implica in campania pentru PD, asta oricum era dispus (vezi episodul de ieri) si nu putea fi impiedicat s-o faca; nu are nevoie de referendum pentru asta. Ma indoiesc ca o prezenta sporita la urne in alegeri e scopul prezidential.
Ca paranteza, ce sa fac? din prisma interesului public cu cat prezenta la orice fel de alegeri e mai buna, cu atat e mai bine. Intr-adevar referendumul poate sa contribuie la asta, dar din cate pot spune dezinteresul fata de alegerile europene nu este doar la electoratul PD, ci si al celorlalte partide.
Nu, explicatia cea mai buna, conform unui principiu vechi si testat, este si cea mai simpla : tema votului uninominal este foarte populara, si presedintele nu vrea sa renunte la ea.
Acum, fara indoiala ca presedintele se expune unei critici intemeiate declansand acest referendum in conditiile in care sistemul APD este adoptat – un sistem care nu e uninominal, ci mixt, dar care are sustinerea larga a partidelor, inclusiv PD. Numai ca… nu e adoptat. Stiu, stiu, s-a anuntat oficial si emfatic si mai stiu eu cum ca guvernul isi va asuma raspunderea pe acel proiect.
Dar n-a facut-o!! E perfect posibil sa o faca in zilele care urmeaza, nu stiu, dar nu asta este, de fapt, problema.
Si aici trecem astfel la aspectul legat de interesul public. Reforma, cat mai radicala, a actualului sistem politic este in interes public. Argumentele sunt nenumarate. Or, imediat ce dam la o parte “declaratiile politice”, pe cat de emfatice si dese pe atat de irelevante si ipocrite, constatam ca in realitate reforma nu este deloc dorita si ca este sabotata la tot pasul.
E clar ca orice instrument, orice mijloc de-a o face sa mearga inainte este cat se poate de necesar.
Ajunge sa amintesc ca, pana cand presedintele n-a anuntat referendumul, acum mai bine de 8 luni(!) comisia electorala n-a facut nimic in directia reformarii sistemului de alegeri interne, nici macar nu luasera in discutie proiectele depuse! Iar apoi, in special hahalerele de la PSD, au jucat luni de zile o comedie ridicola de-a “pasii inainte” si “blocajul”.
Cu alte cuvinte problema este faptul ca declaratii ale liderilor politici, ba chiar si acte in favoarea reformarii sistemului de vot nu mai prezinta nici un fel de incredere. Le pot lua inapoi fara sa clipeasca.
Pe scurt, avem nevoie de votul uninominal, si pentru acest scop orice mijloc e bine-venit.
De altfel ma intreb, care este, pana la urma, problema cu acest referendum? Nu-i asa ca e o intrebare foarte buna? Partid dupa partid spune, se jura ca sustine votul uninominal! Atunci de ce se supara ca populatia va avea prilejul sa se pronunte asupra intrebarii lui? Ar fi trebuit sa reactioneze la declaratia presedintelui cel mult neutru! Tonul care l-au adoptat apropo de intentia asta (in timp
ce scriu acest articol, a devenit certitudine) nu face decat sa justifice temerile ca, de fapt, ar fi sabotat proiectul in continuare, asa cum fac, de fapt, de mai bine de patru ani incoace.
Mai exista o intreaga discutie legata de comparatia intre cele doua sisteme de vot propuse, din nou ma intereseaza doar aspectul de interes public nu cel partizan. Nu reiau discutia aici, cine doreste poate sa vada episoadele I si II din seria de articole teoretice.
Insa si presedintele greseste, nu atat strategic (declansand referendumul) ci tactic, din pricina modului in care pune problema, un mod foarte conflictual la adresa partidelor. Sigur ca referendumul este o exprimare a suveranitatii poporului, dar tot consultativ ramane in ce priveste relatia cu parlamentul.
Rezultatul unui referendum ramane, si este pe termen lung aproape imposibil de evitat cu totul; dar dincolo de tonul triumfalist al presedintelui, realitatea, inclusiv cea constitutionala, este ca nici o lege nu poate ocoli institutia parlamentului.
Or, presedintele ar trebui sa stie ca una din tacticile cele mai de succes folosite pentru ingroparea reformei a fost, oricat ar parea de paradoxal, sustinerea ei – la modul declarativ.
Nu cred ca presedintele a gresit declansand referendumul, dar as fi preferat ca in prealabil sa convoace liderii partidelor parlamentare la Cotroceni (o poate face si acum) ca sa vada in ce conditii se poate totusi ajunge la un acord pentru un sistem reformat de vot. Asta daca presedintele Basescu doreste, intr-adevar reforma sistemului de vot, si nu o noua bata pentru lupta de partid. Bata pe care e foarte probabil sa i-o ofere chiar partidele care i se opun.