Valentin Negoita: In tarile nordice se colecteaza si 15 kg/cap de locuitor. In Romania, ne straduim sa atingem 4 kg/cap de locuitor

„Durata de utilizare a echipamentelor electrice si electronice in gospodariile romanesti este dubla fata de durata de utilizare din tarile de dezvoltare. Desi in casele multora exista deseuri cu care practic nu mai au ce face, grija pentru reciclarea corecta „paleste” in fata altor greutati, determinate de contextul economic actual. Din pacate, implicatiile negative ale unei gestionari neadecvate a deseuri de echipamente electrice si electronice sunt pe termen lung, si ar trebui sa luam in considerare si acest aspect din moment ce tanjim dupa o imbunatatire a calitatii vietii”, sustine Valentin Negoita, presedinte ECOTIC.(P)

Reporter: Cat de multe echipamente electronice si electrocasnice au colectat romanii in prima jumatate de an? Mult sau mai putin decat anul trecut?

Valentin Negoita: Este prea devreme pentru a putea da cifre sau pentru a face estimari privind cantitatea de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) colectata anul acesta. Tot ce putem spune e ca trendul de a colecta o cantitate de deseuri din ce in ce mai mare, de la an la an, se mentine. Cel putin pentru primul semestru, comparativ cu primele sase luni ale anului trecut. Sa nu uitam insa ca traversam o perioada in care previziunile pot fi contrazise sau rasturnate, pe fondul schimbarilor economice cu care ne confruntam. Asa ca o viziune de ansamblu asupra modului in care au decurs lucrurile vom putea avea abia la finalul lui 2010, cand vom putea face o comparatie exacta intre rezultatele inregistrate in cursul anului si cele din 2009.

Estimam si anul acesta ca procentul de crestere a cantitatii colectate de DEEE va fi de doua cifre, in 2009 am inregistrat o crestere cu 15% fata de 2008, la 10.505 tone de DEEE colectate. Aceasta cantitate a reprezentat aproximativ 30% din totalul de DEEE-uri colectate in intreaga tara anul trecut si a constituit 31% din totalul de echipamente electrice si electronice vandute de membrii organizatiei ECOTIC in anul 2008.

R: Ce se intampla cu echipamentele dupa ce au fost colectate? Unde ajung si in ce mod sunt reciclate? Sunt si refolosite o parte dintre ele dupa reconditionare?

V.N.: Pentru a fi tratate conform normelor europene, deseurile de echipamente electrice si electronice colectate trebuie sa treaca prin faza de dezmembrare a componentelor, realizandu-se astfel o separare a diferitelor subansamble (carcase, tuburi cinescop, placi de baza, etc). In conformitate cu cerintele legale, sunt extrase si depozitate separat, in vederea neutralizarii, o serie de componente periculoase ce trebuie inlaturate inainte de inceperea procesului de tratare.

In urma operatiunilor complexe de tratare, rezulta diferite fractii – unele cu valoare economica pozitiva (metale feroase, metale neferoase, unele tipuri de plastice) – iar altele cu valoare economica negativa, ce trebuie neutralizate prin tehnologii ecologice (majoritatea materialelor plastice aditivate cu coloranti, sticla, etc), astfel incat in urma tratarii mediul inconjurator sa nu fie afectat prin arderea necontrolata a deseurilor sau ingroparea acestora. Intregul proces de gestionare a DEEE este realizat de ECOTIC conform standardelor de calitate europene, care se vor regasi in curand intr-un nou set de recomandari in domeniul tratarii si reciclarii DEEE, realizat de WEEE Forum (organizatia europeana de profil din care face parte si ECOTIC) si Comisia Europeana. Practic, incercam sa protejam mediul si sanatatea oamenilor prin adoptarea unor criterii in ceea ce priveste colectarea, depozitarea si manipularea, precum si tratarea DEEE.

In paralel cu aceste activitati, actiunea de reconditionare a echipamentelor sta la baza parteneriatului pe care il avem cu asociatia Ateliere fara Frontiere. Prin programul de insertie profesionala pe care il desfasoara asociatia, persoanele defavorizate social au posibilitatea de a avea practic un job, acela de a readuce la viata echipamentele care pot fi reparate si ulterior pot fi de folos atat copiilor sau tinerilor defavorizati, din cadrul unor ONG-uri, cat si persoanelor cu posibilitati materiale reduse.

R: Ce tip de actiune sau campanie a dat pana acum cele mai mari rezultate in ceea ce priveste colectarea?

V.N.: Toate campaniile derulate de ECOTIC au in primul rand un caracter educativ, in scopul schimbarii mentalitatii fata de DEEE-uri, insa si colectarea propriu-zisa joaca un rol extrem de important. Aceasta reprezinta practic o dovada a faptului ca cei carora ne-am adresat au inteles mesajele noastre, au devenit constienti de ceea ce presupune reciclarea DEEE si care sunt beneficiile ei, ca isi doresc sa actioneze in acest sens. Programele pe care le implementam isi au rolul lor in predarea unei lectii de ecologie, in incercarea de a schimba atitudinea oamenilor fata de reciclarea DEEE. Daca ar fi sa facem un clasament al proiectelor in functie de cantitatea de deseuri colectata, pe primul loc ar fi campania „Vanatoarea de monstri”. Derulat pe parcursul a trei luni in ’94 de scoli din Romania. Programul s-a bucurat de implicarea a peste 5.000 de elevi, care au reusit sa colecteze putin peste 70 de tone DEEE. Rezultatele obtinute au fost mai mult decat incurajatoare, ne motiveaza sa implementam si pe viitor astfel de programe. Cu atat mai mult cu cat acordam o atentie deosebita programelor de comunicare adresate copiilor si tinerilor, ei reprezinta generatia de maine, care trebuie astazi „modelata” si convinsa sa adopte o atitudine responsabila, atat fata de ea insasi, cat si fata de cei din jur si fata de mediu.

R: Ce volume se colecteaza pe cap de locuitor in tarile din Europa de Vest comparativ cu Romania?

V.N.: In Europa exista o varietate de situatii: o prima categorie o reprezinta tarile nordice si Benelux, unde se colecteaza intre 8 si 15 kg/cap de locuitor. In a doua categorie intra majoritatea tarilor din Europa (Germania, Austria, Franta, Spania etc.), care depasesc 4 kg/cap de locuitor de DEEE colectate. In cea de-a treia categorie se afla un mix de tari dezvoltate sau nou aderate la UE (U.K., Italia, tarile baltice, Polonia, Romania, Bulgaria), care se straduiesc sa atinga tinta de 4 kg/cap de locuitor de DEEE.

R: In ce mod a schimbat criza economica procesul de colectare?

V.N.: Criza economica nu a schimbat procesul de colectare in sine, acesta continua sa se realizeze pe baza unor standarde clare de calitate, ci se rasfrange mai degraba asupra modului in care se comporta cetatenii. Pe de o parte, vorbim de o consecinta a scaderii puterii de cumparare, asa ca o buna parte din populatie prefera sa-si pastreze echipamentele, in loc sa le schimbe cu altele noi si sa se debaraseze de cele vechi. Insa, pe de alta parte, intra in discutie si un grad mai mare de necunoastere din partea cetatenilor, accentuata pe fondul unor neajunsuri care devin prioritare in viata romanilor. Desi in casele multora exista deseuri cu care practic nu mai au ce face, grija pentru reciclarea corecta „paleste” in fata altor greutati, determinate de contextul economic actual.

Din pacate, implicatiile negative ale unei gestionari neadecvate a DEEE sunt pe termen lung, si ar trebui sa luam in considerare si acest aspect in momentul in care tanjim dupa o imbunatatire a calitatii vietii.

La acestea se adauga durata de utilizare a echipamentelor electrice si electronice (EEE) in gospodariile romanesti, care este dubla fata de durata de utilizare din tarile de dezvoltare. Aceste date au fost identificate de ECOTIC in singurele studii de piata efectuate impreuna cu Daedalus Millaward Brow privind comportamentul utilizatorilor romani de EEE-uri.

R: Care sunt categoriile de oameni care colecteaza DEEE in Romania? Se colecteaza mai mult la nivel individual sau de catre companii?

V.N.: N-as putea face o clasificare exacta a categoriilor de oameni care colecteaza DEEE, sunt copii,

tineri, adulti si persoane mai in varsta care se implica in aceasta activitate. Atat timp cat acestia constientizeaza pericolul la care ne expunem in momentul in care deseurile sunt gestionate necorespunzator, ei iau si vor continua sa ia atitudine. De-a lungul timpului, am inteles insa ca e important sa ai asteptari de la cineva, privind modul in care ar trebui sa reactioneze, abia atunci cand persoana respectiva este in cunostinta de cauza. Acesta este si motivul pentru care, prin programele pe care le dezvoltam, incercam sa ne adresam direct diferitelor categorii sociale (elevi, studenti, profesionisti, companii), sa le expunem intr-un mod accesibil informatiile privind colectarea selectiva, dar mai ales sa-i determinam sa treaca la actiune.

Cantitatile colectate de la companii sunt cele care detin o pondere importanta in totalul colectat. In primul rand, in companii exista un numar mare de echipamente IT, intervine deci volumul. In plus, in organizatii este mai probabil sa se faca cu mai multa usurinta investitii in aparate noi si sa se renunte la cele vechi, uzate, decat in cazul cetateanului de rand, pe fondul unei puteri scazute de cumparare.

R: Concursul „Vreau o Romanie mai curata” este deja la cea de a treia editie. Care este legatura dintre fotografie si ecologie?

V.N.: Trebuie sa spun in primul rand ca rezultatele inregistrate in primele doua editii ne-au incurajat sa mergem mai departe. In 2008 au fost 774 de materiale inscrise in concurs, iar in 2009 au fost inregistrate peste 1200 de fotografii si materiale video. Desi ar putea suna ca un cliseu, imaginea face cat o mie de cuvinte. Ea reda exact realitatea, este o dovada concreta a problemelor cu care ne confruntam din punct de vedere ecologic. Traim intr-o perioada a audio-vizualului, romanii rezoneaza cel mai bine la stimulii primiti printr-un astfel de canal. Avem in fata ochilor imagini ce exprima o realitate – am preferat sa mergem pe o astfel de abordare in detrimentul unor notiuni abstracte, care cu siguranta ar fi avut un impact mai mic.

R: In ce masura a reusit aceasta campanie sa implice si tinerii din scoli sau licee?

V.N.: Credem ca acest concurs a prins destul de bine la tineri, tocmai datorita formei de exprimare. Multi adolescenti sunt astazi pasionati de fotografie, de impartasirea in timp real a unor imagini care le exprima starea si preocuparile cu cei apropiati, prietenii din retelele sociale (Twitter, Facebook). Tehnologia le permite sa comunice astfel, astazi e suficient sa ai un telefon mobil cu camera foto/video pentru a face poze sau filmulete. Accesul la tehnologie genereaza spontaneitate, ajunge doar ca ceva sa-ti atraga atentia, pentru a importaliza momentul. Aceasta a fost si ideea concursului, „ti se intampla sa te impiedici de vechituri electronice?” , surprinde „monstrii din comunitatea ta” in imagini si inscrie-te la concurs.

R: In general, cum reusiti sa educati oamenii in privinta reciclarii? Porniti de la copii catre parinti sau va adresati direct adultilor pentru ca au un simt al responsabilitatii mai ridicat? Care sunt categoriile la care mesajul ajunge cel mai greu?

V.N.: Cu siguranta, ajungem mult mai usor la copii si adolescenti. Educatia tinerilor este mai importanta chiar decat schimbarea mentalitatii adultilor – o realizezi cu eforturi si costuri mai mici, pentru un timp mai lung, poate chiar pentru totdeauna. Adultii au deja obiceiuri create, pe care si le vor schimba greu sau poate deloc. In cazul copiilor, care acum isi formeaza mentalitati, obisnuinte si sisteme de valori, este mult mai simplu sa determinam o atitudine corecta. Incercam sa fim acolo si, prin toate campaniile pe care le derulam, sa le determinam acest sentiment de responsabilitate fata de lumea pe care o au in grija si fata de ei insisi.

￢