Sari direct la conținut

Valer Dorneanu: Obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate

HotNews.ro
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres
Valer Dorneanu, presedintele CCR, Foto: Agerpres

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, susţine, într-un comunicat de presă transmis marţi seară, că deciziile CCR trebuie respectate întocmai „de toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate”. De asemenea, el face precizări legate de judecătorul Petre Lăzăroiu, aflat în al zecelea an de mandat, deşi chiar Curtea a stabilit că este neconstituţional ca un judecător să depăşească nouă ani de mandat, susţinând că Lăzăroiu îşi desfăsoară activitatea în baza unei legi neconstestate şi care se bucură de prezumţia de constituţionalitate, iar o prezumtivă schimbare a statutului judecătorului constituţional, pe care o consideră improbabilă, nu ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi nu ar afecta decizii deja pronunţate, potrivit News.ro.

CCR a postat pe site-ul instituţiei un comunicat de presă cu „precizări ale preşedintelui Curţii Constituţionale” referitoare la unele declaraţii potrivit cărora decizia Curţii privind revocarea şefei DNA este neconstituţională şi prin care „se propun diverse scenarii pentru neaplicarea ei”.

Astfel, Valer Doneanu spune că, potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României şi au putere numai pe viitor. „Din acest text rezultă cu prisosinţă că obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate”, susţine Dorneanu.

Valer Dorneanu se referă şi la judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, afirmând că o prezumtivă schimbare a statutului acestuia ar putea avea consecinţe doar pe viitor şi nu ar afecta decizii deja pronunţate.

„Domnia sa a fost numit de Preşedintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituţie şi al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcţie în perioada 16.09.2008 – 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speţă), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare şi se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate. O prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului său n-ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi n-ar afecta deciziile pronunţate anterior de Curte. De altfel, ceea ce este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că aceştia ştiau şi atunci despre condiţiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data şi nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea. Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curţii Constituţionale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menţionez că aceasta priveşte o lege de modificare şi completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nepromulgată şi declarată neconstituţională şi care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanţe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu”, mai susţine preşedintele CCR.

De asemenea, Valer Dorneanu comentează şi informaţiile privind presupusa sa incompatibilitate ca urmare a faptului că ginerele său ar fi un „general penal“.

„În ceea ce priveşte aşa-zisa incompatibilitate a preşedintelui Curţii Constituţionale ca urmare a faptului că ginerele său ar fi un „general penal“ din ministerul de interne, menţionez că fiica mea este căsătorită de 25 de ani, dar nici eu, nici ea nu ştiam că soţul ei este general la Interne, fiind convinşi amândoi că ginerele meu este inginer tipograf. Stimaţi ”scriitori”, nici eu şi nici fiica mea nu-l cunoaştem pe domnul general. Menţionez, de asemenea, că nici înaltul funcţionar din aparatul Camerei Deputaţilor (declarat şi acesta, în subsidiar, ca ”ginere” al meu), nu deţine această calitate, fiind, la rândul său, căsătorit de mulţi ani”, spune Valer Dorneanu.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, marţi, la situaţia în care se află judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, care este în al zecelea an de mandat, deşi chiar Curtea a stabilit că este neconstituţional ca un judecător să depăşească nouă ani de mandat. Preşedintele a spus că, prin tolerarea acestei situaţii, CCR s-a pus singură în situaţia să-i fie chestionată respectarea supremaţiei Constituţiei.

El a ţinut să facă şi o precizare în privinţa modului în care se constată încetarea mandatului unui judecător constituţional: ”În această chestiune, daţi-mi voie să fac o precizare, fiindcă au apărut aceste chestiuni în spaţiul public şi este bine ca lumea să ştie. În cazul în care mandatul unui judecător constituţional se termină, acest lucru se constată de preşedintele Curţii, nu de preşedintele României, iar dacă sunt alte cauze pentru care trebuie să se termine mandatul unui judecător constituţional, această decizie se ia în plenul Curţii. Deci, preşedintele României nu are nicio atribuţie practică în a constata vacanţa unui mandat, dar cred că de această dată CCR trebuie să analizeze cu maximă răspundere această chestiune, pentru a nu rămâne o umbră, o îndoială care planează asupra felului în care acţionează CCR”.

În legătură cu ceea ce se întâmplă cu deciziile luate de CCR de când este tolerată această situaţie, preşedintele Iohannis a declarat: ”E o întrebare pe care şi-o pun mulţi: dacă CCR acţionează în atare împrejurări, ce se întâmplă cu deciziile care au fost luate? Aici trebuie să consultăm specialiştii şi, paradoxal, tot CCR trebuie să hotărască asupra propriului comportament”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris, sâmbătă, pe Facebook, că ”orice decizie CCR produce efecte juridice” şi face referire la Decizia 136 din 20 martie 2018 care vizează modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale. Întrucât parte dintre modificări au fost declarate neconstituţionale, Tudorel Toader afirmă că ”legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective”. În consecinţă, până la adoptarea şi intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare.

Precizările ministului Justiţiei au venit după ce G4Media.ro a publicat un material în care afirmă că unul dintre judecătorii CCR, Petre Lăzăroiu, se află în funcţie de 10 ani, în condiţiile în care Constituţia prevede că mandatele sunt de 9 ani şi a fost pronunţată şi o decizie a Curţii în acest sens. Potrivit sursei citate, doi judecători au avut, de-a lungul timpului, mandate la CCR mai mari decât se prevede în Constituţie, cel de-al doilea fiind Tudorel Toader.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro