VIDEO Cronica de film: "The Ides of March" – Cum te lepezi de iluzii in politica

Al patrulea lungmetraj regizat de George Clooney e un thriller politic foarte interesant, desi nu face trimitere la vreo situatie cunoscuta. Scenariul pentru care filmul a obtinut singura nominalizare la Oscarurile din acest an retine subtilitatea si tensiunea piesei de teatru originare. Intr-un an mai prost, probabil ca George Clooney ar fi impuscat o nominalizare la Oscarul pentru regie. Asa, e putin probabil ca filmul va castiga la singura categorie unde e nominalizat.

„The Ides of March”/”Ziua tradatorilor” este, de fapt, un „bildungsroman” pentru ca surprinde procesul de dezvrajire prin care trece un tanar dintr-o campanie prezidentiala, Stephen Meyers (Ryan Gosling) care are si talent, si perspective stralucite de ascensiune.

El este adjunctul sefului de campanie al guvernatorului statului Pennsylvania, Mike Morris (George Clooney), care pentru a reprezenta Partidul Democrat la alegerile prezidentiale trebuie sa se infrunte cu senatorul de Arkansas, Ted Pullman (Michael Mantell).

Filmul incepe cu Ryan Gosling, pe care camera il dezvaluie treptat, dandu-ne de inteles initial ca el este cel care se va afla in curand in lumina reflectoarelor. De fapt, personajul pe care inca nu il cunoastem face doar o proba de microfon pe scaunul unde se va aseza altcineva. Iti dai, astfel, seama, ca acest tanar are si ambitia, si capacitatea de a progresa. Dar acesta e doar block startul.

Secventele urmatoare, de la biroul de campanie sau din alte locuri, ne dezvaluie un tanar dotat pentru politica, bine antrenat, rezistent, inteligent si carismatic. Sunt aceste calitati necesare? Da, numai ca Stephen Meyers are si o doza buna de inocenta. El este plin de idealuri.

El crede in omul pentru care isi sacrifica timpul si energia nu pentru ca atat il duce mintea, ci pentru ca in integritatea lui are nevoie sa stie ca se dedica total unei cauze nobile. (Interpretat de George Clooney, Mike Morris pare initial un tip atat de integru incat pare aproape fraier. Te si intrebi cum ar putea castiga fiind atat de onest).

Vazand siguranta pe care Ryan Gosling o imprima personajului, e greu sa iti imaginezi cat de rau si-o va lua acesta, si aici sta un alt merit al lui George Clooney, care nu a fost doar regizor, dar si co-scenarist alaturi de Grant Heslov si de autorul piesei „Farragut North”, Beau Willimon.

Nu e nici primul, nici ultimul film despre cat de corupta, de efemera si de mizerabila e lumea politica – din SUA sau de oriunde, dar „The Ides of March” (titlul face referire la „Idus Martii” – in latina, ziua de 15 martie cand Brutus l-a asasinat pe Iulius Cezar), are o siguranta in executie care te trimite la filmele politice ale anilor 60-70 („Toti oamenii presedintelui”, „Cele trei zile ale condorului” s.a.).

Scenaristii si regizorul au stiut sa speculeze din piesa de teatru care a stat la baza filmului mai ales faptul ca nu poti niciodata sa ai incredere in cel din fata ta. Pe acest principiu simplu se bazeaza, de fapt, clenciul filmului. Ar fi simplu ca asta sa se aplice adversarilor. De fapt, nici cei din echipa ta nu iti sunt prieteni. Nu exista prieteni in politica, ci oameni care ar vinde-o si pe mama pentru propriul interes.

Ce ii reuseste foarte bine regizorului Clooney (odata ce a avut un scenariu solid) e sa creeze tensiunea prin care trece personajul principal cand incep sa i se zdruncine iluziile. E o tensiune aproape vizibila pe care personajul lui Ryan Gosling incearca s-o domine prin propria-i putere, si la rastimpuri tremurul chiar se opreste, dar tensiunea reapare cand planurile acestuia esueaza si isi da seama ca e prea mic pentru un razboi atat de murdar.

Un alt castig al filmului sunt interpretarile, se vede ca regizorul e actor. Philip Seymour Hoffman si Paul Giamatti sunt doi sefi de campanie care desi adversari, seamana ca doua picaturi de apa. Sunt destepti, blazati, lipsiti si de iluzii, nu doar de sex appeal. Nu fac greseli pentru ca la ei totul e calculat de dinainte, ca la sah. Pentru ei, ca si pentru alte creiere grele din politica, notiunile de loialitate, demnitate, adevar au o incarcatura cu totul diferita fata de ce ne imaginam noi.

Poate ca un alt actor n-ar fi reusit sa ii dea personajului principal tenacitatea, dar si fragilitatea pe care i le da in proportii egale Ryan Gosling, pe cand George Clooney profita de imaginea sa de barbat de incredere pentru a revela un politician uns cu toate pomezile.

In acest joc dintre ce se vede si se ascunde care e intreg filmul, singurul prieten al personajului principal ar putea fi jurnalista tenace de la „The New York Times”, interpretata de Marisa Tomei. Amandoi au, teoretic, acelasi gust pentru adevar, dar cu cat Meyers se scufunda in compromis, cu atat Ida Horowicz se transforma in acuzator. Prietenia e, si intre ei, imposibila.

„Nimic rau nu se intampla cand faci ceea ce trebuie”, obisnuieste sa spuna eroul pana sa fie dat cu capul de zid. Filme la fel de bune, mai bune sau mai proaste decat „The Ides of March” s-au facut si se vor mai face, iar asta nu face ca politica sa devina mai curata si mai suava. Dovada ca si eroul se duce inainte, cu iluziile lui franjurate cu tot…

„Ziua tradatorilor”/”The Ides of March” – de George Clooney, cu: Ryan Gosling, George Clooney, Philip Seymour Hoffman, Paul Giamatti, Marisa Tomei, Jeffrey Wright, Evan Rachel Wood. Premiera romaneasca – 27 ianuarie 2012