VIDEO Energia în alegeri 2024 / Barna Tanczos (UDMR), despre mini-reactoarele nucleare: „Nu vrem să fim cobaii nimănui”. Ce spune despre preluarea E.ON România de către compania maghiară MVM

Energia nucleară este extrem de periculoasă pe termen mediu și lung, iar tehnologia reactoarelor modulare de mici dimensiuni nu a fost suficient testată. „Nu vrem să devenim cobaii nimănui”, a declarat Barna Tanczos, candidat pentru Senat din partea UDMR, în cadrul dezbaterii „Energia în alegeri 2024”, organizată de HotNews.ro și Asociația Energia Inteligentă. „Nicio companie maghiară care a investit în România nu a generat riscuri regionale sau de relații bilaterale”, a mai spus Tanczos, despre posibila preluare a E.ON România de către compania maghiară MVM.

„Pornim de la premisa că orice investiție străină este binevenită în România. Orice tehnologie nouă, modernă, adusă în țară aduce avantaje țării noastre. Și acum începe partea cu „dar…”. Dar nu vrem să devenim cobaii nimănui”, a spus Tanczos, întrebat care este poziția sa cu privire la viitorul reactoarelor nucleare modulare în România.

• „O tehnologie testată și sigură este binevenită oricând, în cazul acesta din păcate a existat o comunicare extrem, extrem de șubredă între Ministerul Energiei și cel al Mediului, în sensul că aproape nicio informație, cât am stat eu la minister, nu a venit de la Energie către Mediu (Barna Tanczos a fost ministru al Mediului – n.r.).
• Cred că această tehnologie trebuie implementată cu un focus și o atenție extraordinar de mare pe mediu. Energia nucleară este curată din punctul de vedere al emisiilor, dar este extrem de periculoasă pe termen mediu și lung, pentru cetățeni.
• De aceea sănătatea oamenilor este mult mai importantă decât un avantaj economic, industrial, pe termen scurt. Nu spun niciodată nu tehnologiilor, dar, încă o dată, în acest caz focusul trebuie să fie pe mediu și cetățeni, nu neapărat pe energie. Dacă avem siguranța că aceste centrale sunt sigure, dacă nu există niciun pericol pentru cetățeni, dacă sunt suficient testate, atunci sunt binevenite lângă orice centru industrial, oraș care mai are rețele de termoficare sau zonă de locuințe noi, care să se bazeze pe o astfel de centrală”.

Primul lucru pe care ar trebui să-l facă noul guvern ar fi să aducă la masă toate companiile din energie și să creioneze un cadru fiscal pentru următorii 10 ani, să existe predictibilitate, pentru ca aceste companii, la rândul lor, să-și poată face planuri de investiții, a susținut reprezentantul UDMR.

„Să regândim tot ce înseamnă fiscalitate pentru următorii 10 ani și toată lumea să știe la ce să se aștepte, inclusiv intervenția pentru consumatorii vulnerabili”.

Întrebat dacă militează pentru piața liberă sau pentru intervenția statului, el a răspuns:

• „Principiul de bază ar trebui să fie economia de piață și comerțul liber. Însă sunt situații în care statul trebuie să intervină în beneficiul cetățenilor prompt, cumpătat și rațional. Nu în defavoarea companiilor, am văzut ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională acum.
• Statul nu poate să-i lase pe cetățeni expuși total unor interese naționale sau internaționale reprezentate prin companiile care acționează pe piața energetică.
• Intervențiile trebuie să fie legale, constituționale, să rămâne în picioare și după ani de zile”.

Reprezentantul UDMR a mai spus că statul ar trebui să-și păstreze anumite pârghii pentru a putea proteja consumatorii.

Citiți mai jos principalele declarații ale sale.

Despre posibila preluare a E.ON Energie de către compania maghiară MVM:

Nu știu dacă se concretizează această tranzacție. Vom vedea dacă se concretizează și atunci vom comenta.

Într-adevăr, acum 10-20 de ani statul a fost un prost administrator pentru ce înseamnă companii de stat, dar cred că ne-am vindecat de anumite boli ale tranziției, lucruri care au generat foarte multe pierderi sau corupție în companiile de stat.

Dacă ne uităm la companiile din UE care vin la noi și ne cumpără companiile de stat, de ce nu putem face și noi acest lucru? De ce nu s-ar putea duce o companie națională românească să cumpere în Franța, Germania, Italia, să producă și mai mult profit statului român pentru ca statul român să-și consolideze poziția?

Eu nu cred că exemplele sunt doar albe sau negre, sunt companii de stat care investesc masiv în alte țări și aduc profit masiv țărilor respective.

Majoritatea oamenilor de afaceri nu văd niciun pericol. Prezența OTP în România, spre exemplu, nu a adus niciun risc strategic, regional sau alte de asemenea. Nicio companie maghiară care a investit în România nu a generat riscuri regionale sau de relații bilaterale.

Dacă o companie românească poate să cumpere MOL din Ungaria, sigur, să se ducă să cumpere”.

Întrebat de moderatorul dezbaterii de ce companiile românești de stat nu au făcut achiziții la noi în țară, înainte de a ieși peste hotare:

„Pentru că, câteodată, ne e frică de decizii. Avem nevoie de oameni curajoși în funcții-cheie, care își asumă decizii grele. Vocea rațiunii ne dictează să avem o economie puternică, cu companii puternice”, a răspuns Tanczos.

Despre tranziția către energia verde:

Nicio extremă nu este bună. Nu ne putem baza în continuare pe resursele fosile, pe fostele tehnologii vechi care trebuie modernizate, dar nici nu putem merge pe un drum care nu duce nicăieri al înverzirii fără rost și fără rațiune, pentru că și acolo ne expunem atât d emult în acest contexgt geopolitic încât nu mai satisfacem cererea și putem ajunge la situații grele pentru consumatori.

Avem elemente prin care putem aduce România în avantaj, precum Fondul Social pentru Climă.

Economia verde nu înseamnă o trecere bruscă, ci treptată, pentru a aduce plus valoare în sectorul economic.

Vom avea la dispoziție miliarde de euro din Fondul social de climă, sumă care va ajuta consumatorii să nu resimtă acea creștere a prețurilor și va exista un fond consistent pentru sprijinirea IMM-urilor, care vor putea veni cu propriile dezvoltări pentru a-și produce singuri energia verde, dar și pentru înlocuirea echipamentelor.

Gazul va fi în continuare un combustibil important pentru România.

România trebuie să rămână cu picioarele pe pământ și să se bazeze în continuare pe gaze.

Despre interzicerea centralelor individuale pe gaze:

Atât ca senator, cât și în calitate de ministru am spus de mai multe ori că pe termen lung centralele individuale de apartament nu sunt sustenabile, sunt mai scumpe, mai poluante și contribuie foarte mult la calitate precară a aerului în marile orale.

Dar nu putem schimba lucrurile de azi pe mâine, la fel cum nu putem schimba de azi pe mâine mașinile pe motor cu combustie termică cu cele electrice.

De exemplu noile blocuri nu ar trebui să fie autorizate fără centrale pe gaz comune, apoi energia termică să fie împărțită pe sisteme inteligente. Nu putem elimina centralele vechi, dar putem veni cu soluții moderne de încălzire centralizată, cum e de exemplu în Brașov.

Gândiți-vă ce înseamnă să ai pe o stradă 500 de centrale de apartament la nivelul trotuarelor și inhalăm acele gaze și să ai o centrală în afara orașului unde poți ține sub control emisiile.

Fondul social de climă poate fi folosit și să putem descuraja treptat centralele. Dacă sunt fonduri de ce să nu le folosim.

Despre racordările gratuite la rețelele de gaze și energie:

Această măsură nu poate fi considerată decât populistă. Pentru a atrage câteva voturi creăm dezechilibre cu dezavantaj pentru cetățeni pe termen lung.

Sistemele centralizate sunt utilizate cu succes în multe țări europene și poate fi folosit în continuare lemnul de foc. Dar eficiența folosirii lemnului de foc în România este atât de scăzută încât putem economisi milioane de metri cubi de lemn dacă luăm măsuri, să folosim tehnologii implementate cu succes în țări nordice, spre exemplu.

Despre trecerea de la mașinile cu ardere internă la cele electrice:

Interdicția de a comercializa mașini cu combustie internă după 2035 va duce la probleme mari. Economia UE nu este pregătită și tehnologiile nu sunt suficient de ieftine ca cetățenii europeni să aibă acces la mașinile electrice.

Aici tranziția trebuia să fie mai lungă, cred că UE va reveni la această decizie.

A fost o decizie împinsă de domnul Timmermans, nu am fost de acord. Am văzut câte probleme a generat această orientare în relația cu China.

Dacă nu vom fi pregătiți, alții vor exploata la maximum slăbiciunea noastră.

În orașe, mobilitatea electrică salvează vieți, la propriu. În același timp, mobilitatea 100% verde este imposibil de atins într-un timp atât de scurt.

Despre hidrogen:

Tehnologia nu este atât de stabilă și soluțiile nu sunt utilizabile pentru oricine, așadar exemplele pozitive nu se împrăștie în economia națională cum se întâmplă cu celelalte forme de energie verde.

Hidrogenul trebuie să fie neapărat verde, altfel ne furăm singuri căciula.

Eu cred sincer că hidrogenul verde este o sursă a viitorului pentru industrie, foarte bună pentru acele fabrici energofage.

În mobilitate sunt deja câteva tehnologii care permit folosirea hidrogenului, dar trebuie o rețea de realimentare. Aș merge pe soluții punctuale locale, unde se poate demonstra eficiența. Nu cred că ar trebui să alocăm bani publici pentru hidrogen.

Nici energia solară, nici hidrogenul, nici energia hidro în unele situații, nu pot funcționa fără intervenția statului.

Despre prosumatori:

Suntem susținătorii independenței energetice la nivel gospodăriei, întrucât este mai bine pentru mediu și economia națională, pentru că transportul și distribuția energiei implică emisii și costuri.

Programele trebuie gândite mai bine pentru linia de prosumatori. Acum cea mai mare problemă este multitudinea de programe de finanțare și lipsa coeziunii. Ele sunt împrăștiate, nu sunt organizate cum trebuie și este nevoie de o coeziune guvernamentală pentru a elimina suprapunerile. Exemplu: programul din PNRR și cel de la AFM ar trebui implementate de o singură instituție.

„Susținem ideea de a avea cât mai mulți prosumatori în România, cu condiția de a avea pe termen mediu și lung în vedere capacitatea de distribuție a energie”, a mai spus candidatul UDMR.

Proiectul editorial „Energia în alegeri” va continua și săptămâna viitoare, cu reprezentanții altor partide politice.