​​VIDEO-FOTOGALERIE De ce s-a inchis patinoarul Mihai Flamaropol din Bucuresti si cum au ajuns sportivii de performanta sa patineze la mall

Patinatorii de performanta din Bucuresti se antreneaza de circa un an pe patinoarul unui mall din Bucuresti deoarece singurul patinoar public de dimensiuni olimpice din oras a fost inchis anul trecut. Patinoarul Mihai Flamaropol a fost inchis din cauza ca a fost debransat de la utilitati, administratorii nemaiavand bani sa le plateasca. In aceeasi situatie se afla si hocheistii, echipele de club fiind nevoite sa parcurga sute de km pentru a se antrena la Carta – Miercurea Ciuc sau la Brasov. Primaria Capitalei are in plan sa construiasca un paninoar nou, pe amprenta celui vechi, insa pana se va realiza vor trece cativa ani. Ion Tiriac care s-a oferit sa faca un patinoar de antrenament langa APACA, in sectorul 6, pe un teren oferit de Primaria Capitalei. Acesta ar putea fi gata pana la sfarsitul acestui an.

• De ce s-a inchis patinoarul Mihai Flamaropol

Patinoarul Mihai Flamaropol apartinea Ministerului Tineretului si Sportului, fiind administrat de Federatia Romana de hochei, si s-a inchis in primavara anului trecut. In octombrie 2013 patinoarul a fost preluat de Primaria Capitalei in baza Hotararii de Guvern nr. 804/16.10.2013.

Reprezentantii Primariei Capitalei au declarat pentru HotNews.ro ca patinoarul a fost preluat inchis si cu multe datorii.

„Municipiul Bucuresti a preluat patioarul inchis din motive tehnice – acoperisului patinoarului fiind in pericol de prabusire – si din motive financiare, avand datorii de peste 300.000 euro, reprezentand debite catre furnizorii de utilitati. Dupa preluarea patinoarului, Municipiul Bucuresti impreuna cu Federatia Romana de Hochei si Ministerul Tinerertului si Sportului au realizat un studiu si au decis ca pationarul sa nu mai fie redeschis din mai multe motive: starea actuala a imobilului nu mai permite desfasurarea activitatii sportive in conditii de siguranta, existand posibilitatea de accidente si din motive tehnice, intrucat patinoarul nu va mai putea sa functioneze decat pana la sfasitul lunii martie, deoarece odata cu incalzirea vremii nu se va mai putea mentine in interior temperatura minima necesara mentinerii ghetii la o calitate normala de utilizare. De asemenea, o redeschidere a patioarului ar insemna plata integrala a datoriilor catre furnizorii de utilitati in valoare de peste 300.000 euro. In conditiile in care pationarul nu ar trebui sa fie redeschis, PMB poate esalona platile catre furnizori pe o perioada mai lunga, degrevand astfel bugetul primariei”, explica reprezentantii municipalitatii situatia.

Cornel Gheorghe, vicepresedintele Feredatiei Romane de Patinaj, spune ca aceste datorii au fost acumulate desi Ministerul Tineretului si Sportului platea o parte dintre banii pentru facturile la utilitati. „In 2012-2013 nu stiu ce s-a intamplat deoarece s-au acumulat datorii de 300.000 euro fiindca nu s-au platit utilitatile. Ministerul subventiona diferenta de pret intre pretul real – circa 40 de lei pe ora/intrarea pe patinoar si pretul platit de client – 13-15 lei, iar banii mergeau la plata utilitatilor. Ministerul spune ca a platit banii, insa Federartia i-a redirectionat. Federatia spune ca nu a primit niciun ban”, a explicat Cornel Gheorghe.

Florian Gheorghe, presedintele federatiei Romane de Hochei, spune ca s-a ajuns la aceste datorii din cauza unui management defectuos.„Patinoarul Flamaropol, din cate stiu eu, nu s-a inchis fiindca avea probleme cu structura, ci fiindca Federatia de Hochei nu a platit facturile, iar utilitatile au fost taiate. Initial a fost administrat bine acest patinoar, insa pana la urma s-a dovedit ca a fost un management defectuos. Pentru intretinere, am primit bani de la Ministerul Tineretului si Sportului, insa au fost bani putini. Acum Patinoarul Flamaropol a devenit o lada de gunoi. Rusinea mai mare este ca Budapesta are 16 patinoare, Sofia 4, iar Bucurestiul niciunul. Ar trebui sa avem 5-6 patinoare„, explica Frorian Gheorghe.

• Cum afecteaza lipsa unui patinoar patinatorii si hocheistii

Florian Gheorghe, presedintele Federatiei Romane de Hochei, spune ca cei 350 de juniori si copii de la Federatie nu au mai intrat de un an pe gheata, de cand s-a inchis Mihai Flamaropol.

„Lipsa unui patinoar afecteaza pe toata lumea. Avem 350 de copii si juniori care nu au mai intrat de 1 an pe gheata. Din fericire nu avem cazuri de copii care s-au lasat de acest sport, deoarece il practica de doi pana la 7 ani si este greu sa se reapuce de altceva, dar un an sa nu intri pe gheata, este cumplit. Si pentru echipele de club este foarte greu daca aceasta situatie nu se rezolva. Steaua ii duce pe sportivi Carta, dar este foarte scump pentru ca trebuie sa plateasca masa, transport cazare plus gheata. Daca aveam patinoar in Bucuresti, plateau doar gheata”, a explicat acesta.

Vicepresedintele Federatiei Romane de Patinaj spune ca la acest sport situatia nu este atat de grava intrucat sportivii fiind pana in 14 ani se pot antrena si pe patinoare mai mici, cum este cel de la mall-ul AFI Cotroceni.

„In acest moment fac patinaj de performanta 35-45 de copii cu varste cuprinse intre 5 si 14 ani. Peste 14 ani nu avem. In ultimul an s-au lasat de patinaj maxim 10 copii, insa nu neaparat din cauza ca nu mai functioneaza patinoarul Flamaropol. Sigur, motive putem sa gasim, dar cine a vrut sa se tina de acest sport s-a tinut. Faptul ca patinoarul Flamaropol s-a inchis ii afecteaza pe sportivii de peste 10 ani care nu pot face programele de concurs pe aceste patinoare mai mici. La costuri sunt cam la fel. De exemplu la un pationar privat copiii platesc 15 lei pentru o ora jumatate, iar la Flamaropol plateau 12-13 lei pe ora. Lipsa unui patinoar pe termen lung este foarte grava si cu consecinte majore”, a declarat Cornel Gheorghe, vicepresedintele Federatiei Romane de Patinaj.

Acesta este insa contrazis de parintii copiilor care fac patinaj de performanta si care s-au organizat intr-o asociatie.

Marina Beschea, fosta campiona nationala la patinaj si mama unei fetite de 8 ani – Ana Sofia, campiona nationala la Cadeti (8-10 ani) in 2014- spune ca lucrurile nu stau deloc bine, iar mai multi patinatori de performanta au renuntat sa mai practice acest sport din cauza conditiilor improprii.

Ana Sofia, campiona nationala la Cadeti in 2014

„In momentul de fata, in Bucuresti, ar fi 70 – 80 de patinatori care fac acest sport de performanta la 7 cluburi. Marea majoritate au varste cuprinse intre 5 si 15 ani. Pana anul trecut, patinatorii s-au antrenat pe patinoarul Flamaropol (1.800 mp – dimensiune de competitie) care a fost inchis in martie 2013. De cand s-a inchis patinoarul, un mare numar de patinatori ( 20-30) au abandonat acest sport. Restul inca se mai chinuie sa patineze pe un patinoar de doar 800 mp (la mall-ul AFI), in conditii improprii practicarii sportului de performanta: patinoar foarte mic, aglomeratie, risc de accidentare, gheata proasta, zgomot puternic si imposibilitatea de a executa programul de concurs pe muzica specifica”, explica aceasta.

In plus, efortul financiar depus de parinti este mai mare in conditiile in care nu exista un patinoar public, de dimensiuni olimpice, in Bucuresti.

„Sportivii merg la anumite intervale de timp la Brasov sau Poiana Brasov pentru a-si putea exersa programul pe un patinoar normal, cu o suprafata de 1800 mp. Asta inseamna costuri de transport, cazare si oboseala pentru sportivi, care sunt in acelasi timp si elevi. Pe termen scurt, parintii si copiii fac sacrificii, dar pe termen mediu multi vor renunta la acest sport. Patinajul in Bucuresti este sustinut 100% privat. Asta inseamna ca un parinte poate cheltui intre 400 si 1.500 lei pe luna pentru echipament, antrenor, coregraf si accesul pe gheata. Patinoarul Flamaropol asigura un patinoar de dimensiuni oficiale si un cost mai mic pentru parinti – adica parintii scuteau poate 250-350 ron pe luna”, mai explica Marina Beschea.

Cu toate ca nu au conditii favorabile, patinatorii din Bucuresti au domniat podiumul la campionatul national din acest an de la Poiana Brasov. In plus, cativa sportivi din Bucuresti au participat la concursuri internationale, la Sofia, Budapesta, Zagreb, Viena si au castigat peste 10 medalii in ultimul an.

„Toate aceste rezultate sunt posibile datorita eforturilor copiilor si parintilor si pentru ca am avut pana anul trecut patinoarul Flamaropol. Acesti copii se antreneaza 2-3 ore /5 zile pe saptamana. Daca nu va exista un patinoar de dimensiuni olimpice in Bucuresti, 95% din aceasta generatie se va pierde. Toti acesti copii merg zilnic la scoli cu program normal si au rezultate bune la invatatura. Efortul de a merge la Brasov, pentru un patinoar normal in week-end, inseamna un cost de 600-1000 ron/ copil( transport, cazare, mancare , gheata copil : cazare, mancare antrenor ). Inainte de concursuri, copiii lipsesc 1 -2 saptamani de la scoala pentru a merge la Brasov sa se antreneze pe un patinoar normal. Asta inseamna efort financiar si neglijarea scolii. Acesti patinatori trebuie respectati si sa li se dea macar ce au avut – patinoarul Flamaropol sau ceva similar pana se va construi noul patinoar. Comunitatile locale din Brasov, Miercurea Ciuc, Carta, Galati sustin patinajul si ofera ore de gheata sportivilor din acele comunitati”, spune in incheiere Marina Beschea.

• Ce solutie provizorie s-a gasit

Florian Gheorghe, presedintele Federatiei Romane de Hochei, spune ca omul de afaceri Ion Tiriac va face un patinoar de antrenament langa APACA, in sectorul 6, pe un teren pus la dispozitie de Primaria Capitalei. Cornel Gheorghe, vicepresedintele Federatiei Romane de Patinaj spune ca acest patinoar ar putea fi gata pana la sfarsitul acestui an. Informatia este confirmata si de Primaria Capitalei.

„Initiativa dlui. Ion Tiriac nu are legatura cu viitorul proiect al Municipiul Bucuresti, acesta intentionand sa realizeze un patinoar artificial acoperit, fara tribune si datori speciale necesare desfasurarii unor competitii internationale, destinat tinerilor, precum si pentru efectuarea antrenamentele solcitate de echipele afiliate federatiei. Municipiul Bucuresti sprijina intiativa dlui. Tiriac, prin identificarea unei teren necesar realizarii acestui obiectiv”, au declarat reprezentantii municipalitatii.

In plus, Federatia Romana de Hochei are in plan sa faca si ea alt patinoar de antrenament. „Noi am vorbit cu presedintele Feredatiei Internationale de Hochei sa ne ajute cu proiectul care costa destul de mult, iar noi vom incerca sa facem rost de bani, de la diverse institutii, pentru construirea patinoarului. Federatia Romana de Hochei are in 2014 un buget de 900.000 lei dintre care 600.000 lei pentru activitati sportive si nu avem de unde realiza o asemenea investitie”, a mai declarat Florian Gheorghe, presedintele Federatiei Romane de Hochei.

• Ce patinoar vrea sa faca Primaria Capitalei si cat va costa

Municipiul Bucuresti a realizat si aprobat un studiu de fezabilitate care propune refacerea si modernizarea actualului patinoar Mihail Flamaropol si realizarea unui patinoar modern pentru sporturi pe gheata, dotat si echipat corespunzator.

Simulare cum va arata patinoarul propus de Primaria Capitalei

Prin studiul de fezabilitate aprobat se propune realizarea unui patinoar modern, destinat atat competitiilor, cat si publicului larg care va avea urmatoarele functiuni:

– functiuni principale: patinoar artificial sportiv si de agrement (desfasurare competitii hochei, patinaj artistic, patinaj viteza, patinaj de agrement)

– functiuni secundare: centru sportiv si de agrement: bazin inot, sala sport, fitness, spa, un spatiu dedicat escaladei, spatii pentru comert cu articole sportive, zone de alimentatie publica si cafeterii;

– functiuni conexe (utilitare): spatii administrative, spatii tehnice, precum si toate functiunile auxiliare necesare sportivilor si desfasurarii competitiilor.

Patinoarul va avea o suprafata desfasurata de aprox. 9500 mp, cu o capacitate de 3100 locuri, inclusiv VIP. De asemenea, acoperisul viitorului patinoar va fi pietonal, sub forma de relief artificial orientat spre lacul din imediata vecinatate. Pe teren se va asigura si o zona de parcare in aer liber pentru aprox. 82 autoturisme. Valoarea totala a investitiei este de 110 milioane lei exclusiv TVA, durata de executie fiind de 24 de luni.

Simulare cum va arata patinoarul propus de Primaria Capitalei

In prezent, sunt in desfasurare demersurile de inscriere in cartea funciara, a dreptului de proprietate in favoarea municipiului Bucuresti si a dreptului de administrare in favoarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Am obtinut certificatului de Urbanism si s-a elaborarat documentatia de licitatie pentru atribuirea contractului de proiectare si executie pentru realizarea obiectivului.