VIDEO INTERVIU Denis Tudor, românul premiat de Elon Musk: drumul de la bagajele cărate într-un hotel, până la aprecierea americanilor/ Ce este ”hyperloop” și când putem călători cu el

Până în ultimul an de liceu, a fost mediocru. Într-o vară, a lucrat la un hotel pe litoral, unde căra bagaje. Până într-o zi, când a spus: ”Gata, nu e de mine, de azi nu mai muncesc! Și m-am apucat de învățat 12 ore pe zi”. Așa începe povestea lui Denis Tudor, un român care acum este doctorand la Laussane, în Elveția. Este unul dintre oamenii care construiesc hyperloop, un ”tren al viitorului”, o capsulă care circulă cu viteza sunetului, pe o infrastructură mai eficientă decât în prezent. Pentru ideile sale, a fost premiat de celebrul Elon Musk, pe care îl consideră un ”tip cool, dar destul de rezervat”. La concursurile din țară, Denis nu a câștigat mai mult de locul trei, dar recunoașterea a venit, mai târziu, în Statele Unite. În România, a terminat facultatea ca șef de promoție. Recent, s-a calificat cu proiectul sau, Swisspod, în TOP 6 start-upuri din lume. Nu este foarte convins să se întoarcă în țară, deși îi lipsesc prietenii și familia.

Munceam la un hotel , căram bagaje și într-o zi am zis: gata!

Denis Tudor: ”O schimbare cu adevărat se va face atunci când vom reuși să ne schimbăm mentalitatea. Am făcut un liceu bilingv, româno-engleză de mate-fizică, eram un elev mediocru. În vara dinaintea clasei a XII-a, a trebuit să muncesc și m-am angajat într-un hotel, am cărat bagaje și într-o zi mi-am dat seama că nu era de mine. Într-o zi mi-am zis: ”de azi nu mai muncesc!”. și m-am apucat de învățat. M-am dus la olimpiadă, învățam 12 ore pe zi, am dat la Facultatea de Electronică în București, am terminat primul an cu zece. În al doilea an, eram deja în Statele Unite, unde am căștigat prima competiție. Am participat și la concursurile din România, dar nu am reușit niciodată să iau mai mult de locul trei și am simțit, cumva, că ceva nu este în regulă cu mine. Dar am câștigat în State și asta mi-a fost de ajuns. În iunie 2017 am terminat facultatea, ca șef de promoție la Microelectronică și Nanotehnologii, după care am plecat în SUA și apoi m-am reîntors în Elveția. Aici sunt la doctorat, la Laussane, am dat și de un profesor cu care mă înțeleg foarte bine și asta contează cel mai mult.

O să vă dau acum un exemplu, care arată de ce am ales Elveția: prima competiție ne-a costat jumătate de million de franci elvețieni, a doua competiție încă jumătate de milion de franci elvețieni și acum, în decursul acestui an, vom crea o infrastructură pentru a face un experiment între Geneva și Zurich, care va mai costa o jumătate de milion. Practic, în ultimii doi, guvernul elvețian a investit mai mult de un milion și jumătate de franci pe aceste trei idei pe care le-am avut.

Triunghiul periculos din România: victimă, criminal, salvator

Denis Tudor: ”Politica este o problema in România, dar și oamenii. Noi suntem latini, suntem pragmatici și nu prea avem răbdare, dar trebuie să fim și mai răbdători și nu cred ca trebuie să fim păcăliți de orice slogan electoral. Schimbarea vine, oricum, de la noi. Există un triunghi periculos în România: victimă, salvator și criminal. Practic, partidul care a fost înainte la putere este criminalul, noi suntem victima iar noi ne căutăm salvatorul prin următorul partid. Cred că triunghiul ăsta este foarte periculos și nu ar trebui să existe pentru că mereu se va face un switch între poziții. Poate noi vom fi criminalii la un moment dat, și tot așa. Noi ne învârtim în acest triunghi de foarte mulți ani, din păcate.

În România am învățat să fiu tolerant, în America mi-am dezvoltat spiritul de aventură

”În România, am învățat să pot tolera anumite chestii, cu anumiți profesori și cred că ambiția mi-a fost dezvoltată în România. Promovarea, marketingul, spiritul de echipă și aventura mi-au fost dezvoltate în America, iar în Elveția cred că am învățat foarte multe skill-uri de tip tehnic și științific. Toate îmbinate, au reușit să mă formeze în felul acesta. Partea socială și emoțională mi-a fost formată tot în România, cred că noi, românii, suntem mult mai empatici.”

În Elveția, aproape totul se plătește

Denis Tudor: ”Sistemul elvețian este foarte strict, ajunge chiar în limita impersonalității. Toți suntem oameni și mai greșim, câteodată este foarte enervant dar înțeleg că dacă nu ar fi așa ar fi greu de păstrat o anumită conduită. Mi-a fost greu să înțeleg, în primul an, cum se comportă societatea: aici, la orice pas pe care îl faci, trebuie să plătești. Așa își țin ei nivelul de trai ridicat. De exemplu, dacă îți faci niște analize de sânge normale, chiar dacă ai asigurare medicală unde plătești cel puțin 300 de euro pe lună, tot mai trebuie să plătești aproape o mie de franci elvețieni, ca să faci niște analize de sânge. Dacă îți pierzi cardul de student, mai trebuie să dai cel puțin 40 de franci (aproape 200 de lei), ca să primești altul. În spitale, nu e niciodată coadă, pentru că toată lumea știe că pentru orice chestie minoră trebuie să plătească, așa că te duci doar dacă ai nevoie de anumite servicii.

Un alt exemplu: în Elveția, 99.99% se reciclează și totul este foarte bine organizat, dar ca oamenii să fie convinși să recicleze, a fost creată o companie care se ocupă de crearea de saci de gunoi. Mașina de gunoi îți permite doar un singur tip de sac de gunoi, care este făcut doar pentru cantonul respectiv (nu ai voie să schimbi sacii de gunoi între cantoane). Ca să te oblige să reciclezi, au crescut foarte mult prețul sacului de gunoi, așa încât să nu arunci gunoiul ci să reciclezi, pe gratis, tot ceea ce se poate recicla.

Elon Musk este un tip cool, dar rezervat

Denis Tudor: ”Pe Elon Musk l-am văzut de trei ori, ultima oară am avut o discuție ceva mai lungă, de aproximativ o oră. Am discutat despre capsula pe care am creat-o noi și am obținut niste sfaturi, cum să construim acest start-up al nostru, swisspod. Este un tip foarte cool, îl admir. Am vorbit despre anumite subiecte care au apărut prin presă, privind modul în care se comportă cu angajații lui. Mi-a spus că anumiți oameni care ocupă poziții importante la Tesla sunt plătiți din surse exterioare pentru a nu face producția promisă și el nu știe exact care sunt persoanele respective. Îl înțeleg că reacționează mai urât din cauza asta.

Nu mi-a plăcut că Elon Musk a fost rezervat într-o perioadă a discuției, eu am vrut să aflu mai multe lucruri dar pănă am reușit să îl conving să vorbească mai relaxat, a fost mai închis. Musk nu este un investitor și nu va investi niciodată într-un start-up sau într-o companie, ci este și el un antreprenor care primește, la rândul lui, investiții de la alții care sunt potenți financiari. Mai mult decât o apreciere și o îmbrățisare nu cred că voi primi ceva de la Elon Musk. Eram student în București și Elon Musk a lansat un concurs, la vremea aceea nu era atât de faimos. A anunțat pe social media, eu am făcut parte dintr-o echipă care s-a format rapid pe Reddit, erau membri din diferite colțuri ale lumii și nu ne cunoșteam între noi. În ianuarie 2016, echipa a câștigat primul loc și am reușit atunci să strângem mai multe fonduri pentru a crea această capsulă. Mai mulți oameni din SUA și din Sillicon Valley, precum și câteva companii ne-au sprijinit. În vara anului 2016 am plecat în Statele Unite și acolo am stat cu colegii mei din echipă într-o casă închiriată și am reușit să construim această capsulă promisă în designul pe care îl aveam”.

Cat de sigur este și unde va exista primul hyperloop?

Denis Tudor: ”Ce am construit noi cu Elon Musk sunt trei capsule, în care ar putea să încapă câte un om, deci era un small prototype pentru hyperloop. Este un vehicul ce are forma unei capsule în care oamenii pot circula la viteze foarte mari, în jur de 1200 km/h. Acest ”tren” se poate deplasa într-un tub cu 10 % din presiunea atmosferică normală. Avantajul este consumul foarte redus, comparând cu o mașină electrică, are un consum de patru ori mai mic și o viteză de zece ori mai mare. Viteza este o consecință a consumului de energie, dar nu aceasta este un avantaj principal pentru hyperloop. Ar fi cel mai sigur mod de transport, se poate crea infrastructură total izolată de mediul exterior – nu se intersectează cu nicio mașină sau cu vreun alt obiect din exterior.

Cel mai probabil, în China sau în Orientul Mijlociu va exista primul hyperloop, pentru că nu acolo este o stabilitate politică: bună sau rea, dar există! În aceste zone nu se schimbă puterea, comparativ cu țări din Europa sau America – unde există democrației, iar politicienii se schimbă la patru ani. În momentul actual, industria de hyperloop este destul de imatură, este dificil să vorbim un preț al infrastructii, pentru că mai întâi trebuie studiată geologia locului unde se va construi, trebuie făcut un studiu de fezabilitate în detaliu, dar cu dimensiunile pe care le avem în acest moment, aproximăm un cost cuprins între 25 și 45 de mlioane de franci elvețieni pe kilometru. Într-o țară ca Elveția, hyperloop se poate construi doar sub pământ, din cauza reliefului foarte muntos. Eu cred că dacă, în momentul de față, China ar avea un proiect și și-ar dori un asemenea mijloc de transport, nu ar dura mai mult de 5 ani pănă să fie pus în practică.

Cât privește România, poate ar fi pregătită pentru o infrastructura pentru hyperloop, peste o sută de ani” – mai spune tânărul român.

Startup-ul lui Denis Tudor – Swisspod a fost ales de Nico Rosberg, fostul campion de F1 in 2016, in primele 6 startup-uri din lume, din domeniul energiei verzi. Se poate vota aici.