VIDEO Iohannis susține că „decalogul” său pentru șefia NATO a fost „foarte bine” primit de aliați / Ce răspunde întrebat ce îl diferențiază de Mark Rutte
Președintele Klaus Iohannis – intrat oficial în competiție, alături de premierul Olandei, Mark Rutte, pentru funcția de secretar general al NATO – spune că „decalogul” său privind viziunea pentru viitorul alianței nord-atlantice a fost „foarte bine primit” de către statele aliate, fără a da însă detalii.
Iohannis a făcut aceste declarații joi, aflat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, unde a răspuns câtorva întrebări ale jurnaliștilor.
„Decalogul a fost foarte bine primit și cred că nu este niciun secret că am avut discuții bilaterale cu aliații și mulți consideră că am venit exact cu temele importante. Sigur, în discuțiile bilaterale au avut și întrebări legate de alte teme. Până acum am avut discuții foarte bune”, a declarat Iohannis.
El a evitat însă să răspundă ce state l-ar susține pentru funcția de secretar general al NATO, spunând că aceste poziții vor fi exprimate de țările respective, „pentru că despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații decât în formatul NATO”.
Întrebat ce consideră că îl diferențiază de contracandidatul său Mark Rutte, Iohannis a răspuns: „Cred că ne deosebește geografia, istoria și cu siguranță și abordările noastre sunt ușor diferite în ceea ce privește viitorul NATO”.
Tot joi, la Consiliul European, premierul sloven a anunțat că privește cu seriozitate candidatura lui Iohannis.
După ce Slovenia și-a exprimat sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte, când acesta era singurul candidat la șefia NATO, premierul Robert Golob a declarat la Bruxelles că și candidatura președintelui României Klaus Iohannis „va fi examinată serios”, scrie agenția slovenă de știri STA.
Reamintim că în 12 martie Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru șefia NATO într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti. Asta, în contextul în care şeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO. La scurt timp de la acest anunț, Klaus Iohannis a prezentat un „decalog” privind viziunea sa pentru viitorul NATO într-un editorial publicat de Politico.
Ungaria ar fi prima țară care și-ar fi exprimat sprijinul pentru Klaus Iohannis, pe de altă parte era cert faptul că nu-l susține pe Rutte.
România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței, în contextul în care SUA, Marea Britanie și Franța au anunțat că-l susțin pentru funcția de secretar general al NATO pe premierul olandez Mark Rutte.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO.
Cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scria că președintele României nu ar avea nicio șansă pentru acest post și notează că la Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie l-au susţinut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Iohannis nu are „nicio şansă”.
De asemenea, RFE/RL (Europa Liberă) scria într-un articol semnat de Rikard Jozwiak că unii diplomaţi consideră mişcarea lui Klaus Iohannis de a-şi anunţa candidatura la şefia NATO ca fiind „disperată şi de ultimă instanţă”, în timp ce alţii au fost mai degrabă nedumeriţi de planul său în zece puncte, care includea lucruri pe care alianţa militară le face deja. De asemenea, articolul nota că ar putea fi, de asemenea, o mişcare de PR şi despre faptul că Iohannis candidează la funcţia de secretar general al NATO pentru a intra în arenă, de fapt, pentru un post de top în UE.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro