VIDEO. LIVE TEXT. Conferința #EuroIMPACT. Corina Crețu: România nu-și permite luxul nici măcar să se gândească la ieșirea din UE / Vezi și conferința de presă a Comisarului European

În România, ca în alte țări europene, se face auzit „un limbaj antieuropean foarte pregnant”, iar țara noastră „nu-și permite luxul nici măcar să se gândească la ieșirea din UE”, a atras atenția Comisarul European Corina Crețu, luni dimineață, la conferinta EuroIMPACT.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a participat luni 29 octombrie, la conferința interactivă pe teme europene EuroIMPACT, organizată la București de Institutul European din Romania în parteneriat cu Hotnews.ro – StartupCafe.ro.
12.25: Comisarul Corina Crețu a susținut o conferință de presă – vezi LIVE VIDEO TEXT în articol
HotNews.ro a transmis LIVEVIDEO TEXT Conferința EuroIMPACT

Conferința, la care participă și oficiali guvernamentali din ministere cu responsabilități în gestiunea fondurilor alocate Romaniei prin programe ale Politicii de Coeziune va oferi informații despre perspectiva fondurilor structurale și de investiții europene după 2020.

UPDATE 12.25 Corina Crețu – declarații conferință de presă:

Au fost negocieri foarte grele în cadru CE privind viitorul cadru fnanciar
Pentru cele mai sărace țări, România, Bulgaria, Grecia, am obținut un buget cu 8% mai mult față de 2014-2020. Felul cum vor fi obținuți acești bani – responsabilitatea statelor membre
Am avut o relație bună cu toate guvernele de la București, indiferent de culoarea politică, nu-mi propun sa critic, dar este de datoria mea sa semnalez unde sunt probleme, România trebuie să-și continue dezvoltarea, modernizarea.
M-a surprins noua poziționare a guvernului pentru proiectele în pareteneriat public-privat și nu cu fonduri UE (spitale)
Nu am o confirmare, mă întâlnesc cu dna prim ministru
Am discutat cu toate guvernele, începând cu guv. Ponta – am semnat în 2015 acest program regional. 3 spitale regionale, 300 de milioane de euro. Între timp s-au făcut studiile de fezabilitate. Există o inadvertență / greșeală ce s-a declarat – al BEI costa 1,8 milioane de euro
Pentru noi e important să avem o decizie guvernamentală privind felul cum va fi acoperit deficitul de finanțare existent privind construirea spitalelor. Imediat după aceasta vor transmite o scrisoare oficială, am trimis și în aprilie
Cred că 100 de milioane pentru trei spitale de acest gen nu înseamnă foarte mult
Întrebată cum își explică răzgândirea, având în vedere că în 2015 ministru de resort era Liviu Dragnea: Nu am înțeles că e o decizie oficială, a fost o postare pe Facebook.
La CE nu vorbim de guvernul Ponta/ Dancilă, vorbim de România
Mă voi întâlni în această seară și cu vicepreședintele BEI să vedem împreună cum putem acoperi acest deficit
Sunt cumva acuzată că acum sunt mai vocală. Păi timpul trece. (…) Eu încă sper în ceea ce a spus dna ministru Pintea și dna ministru Plumb că vom primi proiectele pentru analize
Autostrada Tg Mureș-Iași, guvernul s-a exprimat pentru PPP în condițiile în care existau fonduri
Nu am discutat, există fonduri.
Pentru CE e o prioritate pentru completarea rețelei internaționale de transport, ce include conectarea Rep. Moldova. (…) Și Pitești-Sibiu la fel, veriga lipsă pe ruta Rotterdam-Constanța.
Pentru finanțarea centurii Bucureștiului, a primit notificări de la Min. Transporturilor, că proiectul necesită mai mult timp. Am primit un comunicat de la CNAIR
Fondurile sunt dedicațe centurii Bucureștiului. Cine execută proiectul nu e hotărît de CE, e decisia suverană a statului. Centura e un proiect prioritar, dar nu a fost depus la Comisie
Proiectele de infrastructură nu se pot face peste noapte. Tg Mureș-Iași străpunge munții, e foarte scump. Nu se poate construi doar din bani europeni. Ne-am oferit să facem studiul de fezabilitate până în 2020 și apoi să înceapă construcția unor tronsoane. Nu am primit până acum solicitarea.

Prima zi de prezentări și dezbateri, Conferința #EuroIMPACT, transmisă de Hotnews.ro și StartupCafe.ro:

Video LIVE & LIVE TEXT. Sesiunea 1

Corina Crețu, Comisar european pentru politică regională:

Din prima zi a mandatului meu am considerat că UE are această slăbiciune de a nu comunica îndeajuns despre modul cum politica de coeziune îmbunătățește viața cetățenilor.
Am lansat apelul de a comunica către cetățeni această valoare extraordinară pentru că, dincolo de alte beneficii – libera circulație – Erasmus – politica de coeziune este politica cea mai vizibilă cu impactul cel mai mare în viața cetățenilor.
În toate țările UE, în toate regiunile, prin finanțări generoase s-au creat locuri de muncă, creșterea economică a fost mult mai mare, s-a schimbat viața și fața multor regiuni.
România e una ditnre beneficiarele pentru care menținerea acestei polici e esențială.
În ultimele luni m-am concentrat în special pentru a asigura un buget echilibrat, să contribuie și după 2020 la reducerea disparităților sociale.
În 2007-13, perioadă pe care o încheiem, a fost sprijinite îîn ROmânia 14000 de IMM-uri, cu 51.000 de locuri de muncă
Fondurile europene au minimizat efectele crizei economice
2000 de proiecte de cercetare și dezvoltare au fost susținute
40000 de apartamente – investiții în eficiență energetică
investițiile europene s-au concentrat și pe mediu, s-au închis 299 de depozite de deșeuri. Din păcate singura condiționalitate ex-ante neîndeplinită de românia se referă la deșeuri și România a fost condamnată de Curtea de Justiție a UE
infrastructura de transport, 2488 de școli – Internet, 100 de policlinici și spitale modernizate
in 2014-2020 România are alocate 31 miliarde euro, inclusiv bani de agricultură
fondurile UE oferă 60-65% din investițiile publice din România
incheiem ciclul financiar 2007-2013 cu rată de absorbție de peste 90%
s-au pierdut 1,8-2 miliarde de euro într-un domeniu foarte sensibil pentru România, cel de transăport
Din cele 19 miliarde de euro s-au cheltuit 17,5, din care 3 miliarde au fost salvate din proiecte retrpsective prin finațarea unor proiecte BEI-BERD deja realizate.
Îmi propun să am acest dialog permanent cu guvernul României, cu autoritățile naționale, mai ales că preluăm președinția UE. Voi fi un susținător al unei președinții de succes
Calitatea slabă a infrastructurii limitează perspectivele de creștere economică în transporturi, mediu, energie
Fondurile nu înseamnă împrumuturi, sunt bani pentru Rpmânia din bugetul UE
Autoritățile române și DG Regio și-au intensificat eforturile pentru creșterea gradului de utilizare a fondurilor
În perioada următoare, fiecare țară va fi obligată să aloce cel puțin 6% orașelor și regiunilor
Am vizitat toate statele membre în cei patru ani și din păcate știm că UE a ajuns să se confrunte cu noi provocări. Au fost luni întregi de negocieri cu privire la prioritățile de finanțare, am crezut o vreme că politica de coeziune se va diminua pe fondul Brexitului migrației transforntaliere. Iată că avem un fond consistent de securitate europeană, care nu a existat până acum, Am luptat pentru păstrarea Politicii de Coeziune, din fericire a rămas în centrul preocupărilor UE
Avem alocări mai mari pentru zonele de interes pentru ROmânia, deși nu a fost ușor.
Am reușit să ne întoarcem pe formula Berlin, a PIB pe cap de locuitor, pentru ca cele mai sărace țări, România, Bulgaria, Grecia să aibă plus de 10%.
AM speranța, dle Negrescu, că negocierile dintre Consiliu și parlamentul european vor menține aceste cifre, sunt convins că vă veți bate pentru a le menține.
Avem întârzieri în toate statele membre. Dar cred că aceasta e o lege pe care să o învățăm, să ajungem la un acord până la alegerile europarlamentare, altfel vom avea prelungiri care vor duce la întârzierea proiectelor
A fost subestimată capacitatea discursului populist de a discredita beneficiile și apartenența și UE.
Cred că a fost o mare greșeală de a nu arăta care sunt beneficiile, inclusiv în Marea Britanie
Ca lecție, ne-a arătat necesitatea de a comunica mai mult ceea ce facem. Fondurile UE au contribuit la întărirea economiei în toate țările membre, inclusiv în Marea Britanie, dar s-a vorbit prea puțin.
E vorba și de a prezenta oamenilor efectele concrete ale utilizării fondurilor UE. E foarte important ca cetățenii UE din fiecare țară să știe ce s-a făcut și ce se poate face cu fondurile UE, în condițiile unui limbaj antieuropean din ce în ce mai pregnant
Avem de-a face cu un limbaj antieuropean foarte pregnant și România nu-și permite luxul nici măcar să se gândească la ieșirea din UE

Gabriela Crețu, Președinte, Comisia pentru afaceri europene, Senatul României:

Să punem o diagnoză corectă asupra situației în care ne găsim și să găsim soluții la problemele identificate. Vrem să valorificăm diferențele dintre noi
Politicile de coeziune nu se dezbat, de construiesc, se elaborează – pe trei niveluri – coeziunea economică, coeziunea socială, coeziune teritorialăâ
Dar înainte de aceste trei niveluri politicile de coeziune au început să fie construite la nivel politic, a fost nevoie de voință politică și viziune.
La nivel politic, nu doar în România ci peste tot în Europa e un eșec în a ne asuma în continuare ceea ce acum 30 de ani era asumat. (…) Avem nevoie să alimentăm din nou voința politică, pentru că între coeziune și concurență a câștigat concurența.
Mai avem nevoie să echilibrăm societatea europeană cu politici care să plece de la investiția în om, în regiunile rămase în urmă
Fondurile de coeziune sunt instrumente utile, pentru care trebuie să luptăm în continuare, dar nu se reduce la ele și la indicatori. Există dezbinare, se vede inclusiv la nivelul Comisiei Europene
Guvernele au obiceiul să spună că tot ce e bun vine de la noi, tot ce e rău vine de la Bruxelles. Transformarea în țap ispășitor trece în derizoriu și politicile reale.
Având o piață unică, avem o economie fără granițe sau cu granițe vagi. Indicatorii uneori înșeală publicul.
Putem învăța cum mințim poporul cu statistica – treabă veche.
În paralel cu piața unică trebuie să construim și o societate fără bariere.
Avem 27 de sisteme sociale distincte, ce determină o migrare a capitalului (…) Dă apă la moară populiștilor
UE: Cred că are nevoie de refondare. Are nevoie și de mame fondatoare, nu doar tați fondatori

Mihaela Toader, Secretar de Stat, Ministerul Fondurilor Euopene:

La acest moment, nivelul absorbției e la 20 și ceva la sută. Mai avem cheltuieli în procesare, mecanismul nostru presupune un nivel de control preliminar
Au fost deschise linii de finanțare care acoperă 90% din întreaga alocare și contractele sunt semnate pentru 52-53% din întreaga alocare
2018 – primul an în care se justifică sumele alocate cumulate în 2014-2015
pentru prima dată, pentru dezvoltarea locală a fost introdusă abordarea de jos în sus. România a propus pentru comunitățile dezavantajate utilizarea unor strategii de dezvoltare locală
la începutul anului viitor vom putea vedea și aceste rezultate pentru aceste apeluri
dezvoltarea locală capătă un accent mai mare față de 2014-2020
am lăsat localul să ne propună ceea ce e mai important pentru comunitate
în 2007-2013 personalul implicat în alocarea fondurilor europene era sub jumătate din cât este acum
MFE de anul trecut a încercat să schimbe procedura și modul cum se face monitorizarea proiectelor, mai avem de lucrat
Nu e un joc cu 2 adversari, e un tandem – dacă nu ne sprijinim beneficiarii, nici ei nu pot să implementeze corect și la timp proiectele
România a primit cu bucurie propunerile formulate de CE referitor la politica de coeziune. Salutăm inițiativele de simplificare la nivel de regulament general
Dorim un ritm mai rapid pentru că orice întârziere în aprobarea cadrului legislativ generează întârziere în implementare

Virgil-Alin Chirilă, Secretar de Stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:

Concluziile studiilor de evaluare făcute de minister: centrlee urbane care au derulat proiecte au devenit mai atractive pentru forța de muncă activă. A crescut accesul la servicii de sănătate. Îmbunătățirea serviciilor de operare. A crescut numărul locurilor de muncă. S-a dublat numărul de vizitatori la obiective de patrimoniu.
Impact asupra dezvoltării mai puternic la nivel local și zonal
E extrem de important pe viitor să atragem și să implicăm cetățenii și comunitățile
Pe POR-2014-2020 – până acum 106 apeluri de 8,10 miliarde euro; 3214 contracte semnate,în valoare de peste 3 miliarde de euro

Adela Jansen, Președinte, Coaliția pentru Dezvoltarea României:

Coaliția – 45 de organizații de business și membri asociați, 55 de companii, 1,2 milioane de salariați

Am coborît în clasamentul competitivității
Din exercițiul 2007-2013 nu am învățat foarte mult, dar am început să învățăm din 2014-2022
Maximizarea fondurilor europene: pe lângă maximizare, să vedem impactul acestor proiecte. Pe lângă faptul că absorbim fondurile, trebuie să le folosim și bine
Coaliția are 4 axe pe care le urmărim. Până acum am propus mai multe documente de poziție referitoare la simplificare – proceduri mai puțin birocratice. Mediul de afaceri ar fi mult mai încurajat să acceadă la fonduri europene
Dacă am reuși să facem un pas înainte, mult mai multe companii ar avea mai mult curaj, ar înțelege, aplicarea ar fi mai rapidă
Focus pe rezultate – zona de audit s-ar putea duce către cost-beneficiu
Pe axa forței de muncă am insistat pe zona învățământului dual, să putem implementa mult mai rapid proiecte în care experiența practică să determine banii care urmează in impliementare
Ne bucură efortul depus pentru creșterea numărului de criterii – educație, migrație, chestiuni extraordinar de importante pentru un stat care pierde oameni, în special personal calificat
Să existe un mecanism de compensare pentru țări care pierd forță de muncă
Salutăm proiectele pe zone regionale – vor fi extrem de benefice.
Am făcut o hartă pe care e ușor de urmărit deficitul de forță de muncă, respectiv zonele care ar purea da această forță de muncă
Ne dorim ca atunci când se vor finaliza toate obiectivele strategice la nivel de autorități, mediul privat să vină cu o listă de priorități pe care să o monitorizeze împreună
Pact național pentru infrastructură: coaliția a inițiat discuții cu toate partidele și cu toți actorii care pot contribui, să existe o înțelegere națională pentru binele național, un pact care pe fond să ajute la toate proiectele de infrastructură, indiferent de sursa de finanțare

Oana Preda, Director, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), membru în Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale:

cercetare calitativă a Apel pentru proiecte de ezvoltare locală integrate.
Proiecte pentru comunități marginalizare, cu localizare specifică.
Proiectele vizează gospodăriile, nu doar indivizii.
Am studiat zece comunități, roma și non-roma, cu promotori autorități locale sau private
Analiza nevoilor comunității a avut efecte pozitive, a apropiat mult mai mult realziatorii proiectului de comunitate
Analiza proiectelor nu a reușit să surprindă dinamica mare a comunităților marginalizate
Lecții învățate: credem că folosirea acelorași praguri de validare pentru comunități rurale și urbane – au ajuns proiectele și la comunități care nu sunt chiar vulnerabile, unde problemele ar putea fi rezolvate de autoritatea locală cu bugetul local
Pentru foarte multe comunități marginalizate problema semnificativă e cea a locuirii. Dar se poate investi în locuire o sumă foarte mică. În compensare nu există alocări de la bugetul local.
Un factor relevant – ca promotorii proiectelor să aloce 50% din buget pentru ocupare și antreprenoriat: nu găseau beneficiari
Multe persoane nu pot participa la cursurile de recalificare pentru că nu au studiile minime necesare pentru a lua parte la aceste cursuri. Alți beneficiari văd aceste cursuri inutile
Calificările persoanelor neocupate nu se suprapun cu cerințele angajatorilor. Pe de altă parte plata mică pentru munca necalificată fac ca munca la negru sau cerșitul sau plecatul la alte munci să fie preferate.
o comună din sudul României își propune să dezvolte 45 de inițiative antreprenoriale
ar trebui să ne uităm la lecțiile învățate din POS-DRU, ce fac acum entitățile de economie socială, câte mai funcționează
sistemul de evaluare a proiectelor ar trebui să analizeze și realismul proiectelor
pare că trec de evaluare proiecre făcute efetiv pentru puncte – ne duce într-un cerc vicios. Dar pe hârtie o să fim superbine

Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe:

În intervențiile anterioare s-a vorbit despre ce ar fi fost bine să facem și ce ar fi bine să facem de acum înainte. Nu s-a vorbit despre partid/opțiune politică
S-a spus că România își propune să promoveze politica de coeziune la nivel european – primul pas se întâmplă mâine, la o conferință internațională.
De mai bine de un an discutăm cu partenerii din UE, ROmânia e puternic implicată în negocieri
România și-a propus ca împreună cu partenerii europeni să avenaseze discuțiile privind viitorul bugetului european
Lucrurile care merg în direcția pozitivă nu sunt șocante, dar sunt reale
Am remarcat că se întâmplă foarte multe lucruri, foarte multe inițiative. Ar trebui să vorbim despre acestea
Președinția noastră se va desfășura într-o periaodă cu reale provocări. O provocare – viitorul bugetului european
De interes pentru că ele caracterizează esența acestei construcții comune, reducem decalajele
Există două părți ale acestei discuții: statele membre și autoritățile europene. Cred că e fals. Mergem toți în aceeași direcție
Aș sublinia faptul că România nu va deține șefia UE, ci președinția Consiliului UE, o instituție – sunt zece formate, 9 le vom prezida
Pentru că s-a invocat complexitatea procesului decizional, în spatele meu aveți procesul decizional (prezintă pe un slide graficul ce prezintă procesul decizional în timpul președinției)
În actualul cadru am pierdut timp, pentru că nu a existat consens.
Lucrăm alături de Austria pentru a genera idei și soluții
Avem Mandat general propus de guvern, aprobat de președinție, discutat cu Parlamentul României, toate discuțiile se desfășoară în baza acestui document
colaborarea este esențială pentru reușita mandatului nostru.
Trebuie să prmovăm politicile care aduc bunăstare pentru cetățean.
Nu trebuie să privim politica de coeziune ca un element static, ci ca o soluție ce aduce bunăstare tuturor
Agenda pe care ne-am propus- pentru președinție – fiecare punct e legat de politica de coeziune
Toate dimensiunile coeziunii sunt importante și de aceea am decis ca în timpul mandatului nostru să punem coeziunea în prim plan
România nu doar dorește, România face, pune în prim plan politica de coeziune
România are un consiliu ministerial (..), avem un dialog constructiv, a răspuns în timp util tuturor solicitărilor venite de la partenerii externi
România e constructivă, discută cu toate statele membre – esențial pentru o președinție de succes
Negocierile depind de dorința statelor membre, de ceea ce va decide Consiliul European
Viitorul buget se va baza pe această idee de valoare adăugată
2007-2016 – 9000 de firme mici și mijlocii au beneficiat de fonduri structurale
rata șomajului a fost mai mică datorită politicii comune
peste 1 milion de locuri de muncă create în UE, 50.000 în România
simplificarea e esențială, din toate direcțiile – națională și europeană
transparentizarea e de asemenea esențială
trebuie să vorbim de reguli – avem o regulă la care România ține foarte mult, N+3
avem nevoie de experți, din sistemul public și privat

Moderator: Gabriela Drăgan, Director General, Institutul European din România

Video LIVE & LIVE TEXT. Sesiunea a II-a:

Conferința #EuroIMPACT, transmisă de Hotnews.ro și StartupCafe.ro:

Sesiunea a II-a: Impactul și rezultatele politicii de coeziune în România. Experiențe cu privire la accesarea fondurilor și implementarea proiectelor finanțate în domeniul Capitalului Uman și Dezvoltării Regionale

Mihaela-Carmen Alupoaei, director executiv, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Galați:

8 proiecte de dezvltare, în valoare de 36,17 milioane lei. Beneficiari – copii cu autism, victime ale violenței domestice, tineri din centre de plasament etc.

Erika Lengyel, șef birou, Birou Evaluare POR – MDRAP:

în România pe studii europene, primele studii de impact au fost realizate în 2014-2015.
CE pune acum mai mult accent pe măsurarea efectului și a contribuțiilor fondurilor la dezvoltarea regională
am realizat 11 studii
Rezultate: POR 2007-13 – creșterea nr și calității serviciilor, locurilor de muncă
În orașele în care au fost investiții din fonduri europene a crescut nivelul calității vieții cu 12%, nr de persoane angajate a crescut cu 12%. Rata migrației locale s-a dublat
Consultarea cu toți cei interesați a avut impact pozitiv
Infrastructura de servicii de sănătate: unitățiile care au beneficiat de fonduri – s-a îmbunătățit satisfacția oamenilor, s-a redus timpul de așteptare pentru pacienți. Cei care au combinat toate tipurile de investiții au avut mai mult suces decât cei care au ales doar echiparea sau modernizarea

Ana Maria Bușoniu, dir. general adjunct, DG Programe Europene Capital Uman, Ministerul Fondurilor Europene:

Pe PO Capital Uman, vorbim de 76 de apeluri deschise, în valoare de 3,8 miliarde de euro (76% din alocarea totală). Anul acesta: 966 de contracte de finanțare în valoare de 2,4 miliarde de euro, 47% din valoarea totală
Avem de transmis la CE până la sfârșitul anului 600 de milioane de euro și le vom transmite
Anul acesta toate apelurile competitive au fost supuse dezbaterii publice
Banii care merg spre investiție capital uman să fie ceea ce piața poate să implementeze
apeluri lansate pentru pregatirea profesionale cf Strategiei nationale de competitivitate sau cercetare inovare

Nicolaie Moldovan, administrator public al municipiului Alba Iulia:

Succesul nostru a fost datorat și se datorează faptului că avem resurse modeste. Necazul ne-a împins. Am început prin a întări capacitatea administrativă. Primul lucru – am investit în oameni, în echipa de scriere de proiecte
Am început din perioada fondurilor de preaderare. Acum – echipă de 36 de oameni
Implementarea am ales să o facem doar cu personal propriu, nu cu firme de consultanță. Strategie pe care o considerăm replicabilă și în alte orașe
Echipa care s-a dezvoltat în timp a făcut ca până în 2015 să atragă mai bine de 200 milioane euro – sumă importantă pentru un oraș de dimensiunea noastră. Am schimbat la față orașul
Mare parte dintre investiții – investiții de normalitate, să ai apă, să ai canalizare, stații de epurare, să ai piste pentru bicicliști etc.
N-am fi ajuns azi aici dacă nu eram beneficiarii unor contracte de finanțare nerambursabilă din fond european
Mare parte din bani – pentru punerea în valoare a cetății, unul dintre principalii vectori de dezvoltare a orașului
(răspunzând unei întrebări referitoare la efectele proiectelor asupra oamenilor): populația orașului a crescut în ultimii ani, pe fondul implementării proiectelor

Video LIVE & LIVE TEXT – Sesiunea a III-a

Conferința #EuroIMPACT, transmisă de Hotnews.ro și StartupCafe.ro:

Experiențe cu privire la accesarea fondurilor și implementarea proiectelor în domeniul Competitivității:

Reprezentant DG Programe Europene Competitivitate, Ministerul Fondurilor Europene:

Apelurile din 2015 au fost lansate în afara sistemului informatic. În 2016 mare parte din activitatea acelui an a fost să facem reconstituirea pentru 2015 și să învățăm toate laturile sistemului informatic.
331 proiecte aflate în evaluare – valorea totală a finanțării nerambursabile – 536 milioane358 proiecte de finanțare semnate – valoare totală a finanțării nerambursabile acordate e de 1.010,5 mil euro
sume plătite către beneficiari – 286,2 mil euro, din care contribuția UE – 256 mil. euro
Proiecte finanțate prin POC – E-Guvernare (Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă), al MAI (implementare iunie 2018- iunie 2021); E-Guvernare – Hub de servicii (Centrul de furnizare servicii electronice), proiect în stadiu de pregătire; Apel aferent Acțiunii 2.1.1 – Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet; Apel aferent Acțiunii 2.3.1 – Consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice; Apel aferent Acțiunii 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC; Apel aferent Acțiunii 1.1.1 – Mari infrastructuri de cercetare-dezvoltare

Nicolae Zamfir, director general Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, despre proiectul ELI-NP:

ideea a început acum zece ani, când savantul Gerard Mourou a propus să fie constuit în Europa cel mai mare laser de mare putere. Dl. Mourou a luat Premiul Nobel anul acesta
CE a aprobat acest proiect în Rep Cehă,Ungaria și România. Proiecte Complementare. Cel din România – cel mai complex
Proiectul de peste 310 mil. euro – lansat în 2013, sperăm să îl finalizăm în 2020.
Există neînțelegeri la nivelul consorțiului, sunt întârzieri. Dar toate componentele sunt la Măgurele
Există posibilitatea să se încheie actualul contract din cauza întârzierilor.
Proiecte: Măgurele High Tech Cluster, Magurele Science Park, Laser Valley – Land of Lights

Paul Brie – fondator/director general teleportHQ:

Sunt milioane de programatori care lucrează să dezvolte aplicații digitale. Dar există o problemă de resurse
Măcar 3 milioane dintre cei 23 de milioane de programatori existenți fac inferfețe
În mare, industria de IT folosește în continuare un proces lung și complicat de la proprietarul afacerii la client. Există extraordinar de puțină automatizare între project manager și designer
Acum aproape 2 ani, am încercat să închipuim cum e experiența viitorului în materie de creare de aplicații digitale.
Tehnologia prezentată de noi (ce reduce timpul irosit de programatori în acțiuni repetitive) a atras un interes foarte mare, inclusiv din partea investitorilor
Am depus în 2016, am primit răspuns în 2017. Când am primit răspunsul pozitiv piața se schimbase f mult, eram pe punctul să refuzăm banii. Ne-a luat 2 luni să răspundem dacă mai suntem în măsură să răspundem provocării inițiale
Suntem la un an de la lansarea pe piață. Singura șansă era să continuăm efortul.
Efect multiplicator: în Cluj mai sunt două entități – Moqups, respectiv Institutul Român de Știință și Tehnologie. Am început să colaborăm – efect de multiplicare. Proiect de co-inovație
Industria de IT are nevoie de un efort concertat de sprijin pentru deep tech
Crearea de IP local ar trebui să fie obiectiv strategic pentru competitivitate globală, în fața giganților americani
Provocări întâmpinate în proiectul nostru: cicluri luni de viață pentru implementare, periculoase pentru IT, unde lucrurile avansează rapid; raportarea care mănâncă foarte mult timp; adaptarea la realitatea de pe piață; gestionarea cash flow-ului

Iulian Albu, dir. adjunct – Subvenții și Cooperări Publice, Automobile Dacia – proiect pentru un sistem inovativ și coeficient de producție:

proiect de 65 mill. lei, din care finanțare nerambursabilă 19,55 milioane lei
toate obiectivele proiectului au fost realizate și depășite
alături de alte proiecte implementate de companie în România, proiectul a dus la dezvoltare pe linie (de la cifra de afaceri la pondere în PIB, angajați, nr furnizori, taxe și impozite etc)
propunere: acces la finanțarea investițiilor de Fonduri Europene și pentru Întreprinderi Mari cu scopul de a atrage și dezvolta proiecte noi în România. Exemplu: relansarea Schemelor de finanțare a Polilor de competitivitate prin Prorame Operaționle
întreprinderile mari trebuie să aibă acces la finanțarea proiectelor

Video LIVE & LIVE TEXT. Sesiunea a IV-a

Conferința #EuroIMPACT, transmisă de Hotnews.ro și StartupCafe.ro:

Impactul și rezultatele politicii de coeziune în România

Cătălin Costache – Director General, Dir. Generală Organismul Intermediar – Direcția Accesare Fonduri, Ministerul Transporturilor:

5 miliarde de euro în programe. Sunt finanțate în special investițiile în infrastructură feroviară și rutieră
Avem proiecte care depășesc de două ori valoarea celor cinci miliarde
Proiecte mici în valoare de 200 de milioane

Claudiu Staicu – Director, DG OI – Directia Accesare Fonduri, MinisteruL Transporturilor

Toate liniile de finanțare sunt deschise pentru Infrastructură mare
Un singur domeniu nu e deschis – finanțarea pentru infrastructura navală adresată și operatorilor privați
Toate celelalte domenii sunt lansate
Pe partea de contractare lucrurile stau bine, nivel dublu – proiecte avem
Printre probleme: pregătirea acestor proiecte, în care uneori din goana după absorbție nu e la cea mai înaltă calitate.

Ionuț Micu – Dir. General Adjunct, Autoritatea de Management pentru programul Operațional Infrastructură Mare, MFE:

Se vorbea despre vizibilitate. Pe lângă proiectele și modul cu se axează și aduc un beneficiu socio-economic, trebuie menționată partea nevăzută, reforma administrației. Dincolo de proiecte trebuie create structuri care să dea posibilitatea utilizării eficiente a tuturor fondurilor.
Azi și dvs ați menționat că un grad mare de absorbție e dat de aceste proiecte. Transport – 32, dintre care 16 proiecte majore.
Dar dincolo de aceste proiecte, vorbim de un efort a administrației care să permită armonziare, flux al documentelor pentru a fi scurtate termenele, să fie permisă absorbția mai rapidă. Îmbunătățirea calității oamenilor

Robert Pavelescu, Director Executiv, Asociația Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene:

noi privim capacitatea administrativă a României prin 2 componente – a autorităților publice, respectiv a firmelor de consultanță care să vină în sprijinul autorităților publice acolo unde acestea au o capacitate scăzută
cred că împreună putem găsi rezolvări, putem să ajutăm în rezolvarea unor situații pe care administrația publică le vede doar prin prisma managementului public

Constantin Mustețea, Director Tehnic și de Investiții – Metrorex:

Am finalizat extinderea magistralei 4 pana la Străulești. Probabil se cunoaște că cele 2 stații au fost puse în funcțiune din martie anul trecut și am continuat lucrările cu un depou și un terminal park&ride.
Această linie, M4 va fi continuată de la Gara de Nord până la Gara Progresul
Am avut mai multe proiecte de modernizare a metroului, parte din el e pus în funcțiune încă din 1979, parte dintre instalații necesită înlocuire. Primul tronson al magistralei 1 a fost pus în funcțiune, am modernizat porți de acces și toată infrastructura de acces al călătorilor
Proiect care în maxim o săptămână va fi trimisă cerere de finanțare – modernizarea căii de rulare pe M2.
În pregătire – partea de proiectare a Magistralei 5. Nu ne oprim la Eroilor, vom continua până în Pantelimon, continuăm cu secțiunea Eroilor – Iancului
Metrorex a început din 2013 ca beneficiar de fonduri europene. Până atunci – probleme cu asigurarea continuității finanțării.
M5 – la sfârșitul primului trimestru al anului viitor va fi dată în folosință
Dacă zice cineva că e trafic infernal la Răzoare, eu îl contrazic
asigurările constructorului italian care intră în insolvență sunt că nu va fi afectată lucrarea
(întrebat în legătură cu învățămintele din întârzierile M5) Toate documentele pe care le pregătim acum țin cont de problemele de care ne-am lovit pe parcursul implementărilor
Referitor la automatizare: Am început și lansat licitația din decembrie 2016 – mai avem puțin și se fac 2 ani de când avem probleme de genul acesta. (…) Avem 1 an și 10 luni de când am început această licitație
Despre secțiunea Eroilor-Iancului: Suntem în pregătire cu pregătirea caietului de sarcini, termenul de referință pentru realizarea proiectării. Am vrut din experiența trecută să ținem mai bine sub control proiectul cu un proiect realizat de noi, cu condiții foarte clare. Vom lansa licitația pentru proiectare, proiectare care durează 24 de luni. CU proiectarea vom depune și pentru finanțare. Vrem ca proiectul să fie realizat până la finalul anului 2024