VIDEO Minele care ajung pe litoralul românesc sunt ucrainene sau rusești? – interviu cu deputatul Oleksiy Goncharenko: „La Odesa, minele nu vin la mal”

​Deputatul ucrainean Oleksiy Goncharenko din Odesa a acordat un interviu HotNews.ro în care am vorbit despre atacurile cu drone asupra porturilor Izmail și Reni, minele marine care au ajuns și pe litoralul românesc sau tranzitul cu cereale care are loc pe Dunăre.

Oleksiy Goncharenko (42 ani) este deputat în parlamentul de la Kiev, aflat la al doilea mandat, și membru al delegației ucrainene în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În mai 2023, parlamentarul de Odesa a anunțat pe Twitter că a fost inclus de Rusia pe lista teroriștilor și extremiștilor.

Deputatul se numără printre cei care a avertizat încă din 2021 că scopul real al lui Putin nu este să ocupe Crimeea și Donbas, ci întregul teritoriu al Ucrainei. De asemenea, el a avertizat că Rusia va utiliza „oameni și platforme care nu par a fi în mod evident pro-ruse, pentru a răspândi mesajele cheie ale Kremlinului despre cum Ucraina este un „stat eșuat”.

În cadrul proiectului „Ucraina și noi”, HotNews.ro a vorbit cu Oleksiy Goncharenko despre ultimele evenimente care au loc în Marea Neagră și la granița cu România.

„Nopțile locuitorilor din Odesa sunt groaznice”

Care este atmosfera printre locuitorii din Odesa? Se tem de atacuri și dacă intenționează să părăsească orașul și regiunea?

Oleksiy Goncharenko: Sigur, nu putem să spunem că viața decurge în mod obișnuit. Situația este complexă: orașul poate arăta foarte pașnic, într-adevăr, sunt oameni pe plaje, oamenii se plimbă, stau în cafenele.

În același timp, când sună alarma, orașul se schimbă, mai ales dacă încep bombardamentele, iar acestea cel mai des se întâmplă noaptea. Astfel, nopțile locuitorilor orașului Odesa sunt groaznice.

Este foarte complicat, mai ales în ultima lună, o lună și jumătate, după expirarea acordului privind exportul cerealelor. Asta pentru că Putin este foarte activ în atacarea porturilor din Odesa. În principiu, așa este viața prin toată Ucraina.

În ceea ce ține de invazie, este evident faptul că Rusia nu are acum posibilitatea să ajungă până la Odesa. Trupele ruse sunt îndepărtate și de pe malul drept al Niprului, iar în prezent Rusia duce lupte de respingere a atacurilor pe malul stâng al fluviului. Un pericol direct privind dislocarea forțelor ruse în Odesa acum nu există.

Flota rusească din Marea Neagră este slăbită puternic, iar crucișătorul „Moscova” a fost transformat în submarin (n.r.- crucișătorul a fost scufundat în aprilie 2022). Dar atacuri cu rachete, sigur, au loc. O parte din locuitorii orașului Odesa care au plecat, nici până acum nu s-au întors.

Merg locuitorii orașului la plajă? Am văzut că și unii moldoveni ajung acolo, nu știu cât de sigur este acest lucru. Oamenii nu se tem de mine?

Nu pot să spun dacă cetățenii Republicii Moldova ajung la Odesa, dar cred că e foarte probabil. Pe plajele noastre sunt destul de mulți oameni, clar că nu atât de mulți ca într-o lună obișnuită de august sau iulie. Însă oameni sunt și nu sunt puțini.

Referitor la pericolul unor mine, acesta nu există în zona apelor din Odesa, pentru că malul din Odesa este separat de marea deschisă printr-un dig. Înțeleg că acesta este un obstacol pentru mine, să nu ajungă pe plajele din Odesa.

În cele 18 luni de război nu a fost găsită nicio mină în raza orașului, acolo unde este acest dig. Toate cazurile, inclusiv cele despre care ați vorbit dumneavoastră, de la Constanța, se întâmplă unde nu sunt diguri.

Nota redacției: Autoritățile române nu au confirmat încă oficial că explozia de la Costinești, de pe 14 august, a fost provocată de o mină marină. HotNews.ro a trimis în acest sens mai multe întrebări MApN, dar până la acest moment nu a primit niciun răspuns.

În Odesa dacă respecți regulile, dacă mergi la adăpost când sună alarmele aeriene, nu există riscuri suplimentare.

Câteva plaje din Odesa s-au redeschis în vara aceasta. FOTO: Andre Alves / AFP / Profimedia

Despre riscurile ca dronele rusești care ataca Reni și Izmail să lovească și România: „Noi știm cât de imprecise sunt armele rușilor”

Referitor la atacurile asupra porturilor Reni, Ismail și Odesa: autoritățile din Ucraina nu comunică prea multe detalii. Totuși, cât de mult este afectată acum infrastructura portuară? De asemenea, credeți că există un pericol direct pentru populația care locuiește, inclusiv de cealaltă parte a hotarului, în România sau Moldova- portul Giurgiulești?

În opinia mea, acest pericol sigur există, pentru că noi știm că rușii atacă cu drone și noi știm cât de imprecise sunt armele lor. Deja au existat cazuri când rachetele au ajuns în spațiul aerian al Republicii Moldova, fragmentele acestora au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

În mod activ sunt atacate Reni și Ismail, infrastructura portuară. În mare parte, rușii utilizează dronele Shahed”.

Pot să ajungă aceste drone pe cealaltă parte a Dunării? Cred că teoretic e posibil. Cât de serioase sunt aceste atacuri? Sunt serioase. Rusia încearcă să oprească reluarea navigației pe Marea Neagră, inclusiv exportul cerealelor, prin atacarea porturilor.

Putin niciodată nu va risca să atace navele sub pavilioanele Turciei, României, sau altor state. Asta deoarece, potrivit dreptului internațional, atacul asupra unei nave sub un anumit drapel, este practic un atac asupra statului respectiv.

Despre riscurile unei eventuale extinderi a luptelor pe teritoriile României și Republicii Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia ar avea interesul și posibilitatea de a face acest lucru?

În mod absolut sigur, Rusia avea în plan ocuparea Republicii Moldova după ce ar fi învins Ucraina. Dar pentru că războiul din Ucraina continuă, Rusia este angajată în acest război cu toate forțele. Din acest motiv, nu este posibil ca rușii să fie angajați în confruntări militare directe cu mai mulți dușmani în același timp.

Cred că, la momentul acesta, nu există un astfel de risc. Mai trebuie spus că Rusia dorea să ajungă în Odesa cu orice preț, nu doar pentru importanța strategică a acestui oraș portuar, unul dintre cele mai mari de la Marea Neagră, ci și pentru că este o cale către Moldova, Transnistria.

Nu am nicio îndoială că Rusia avea astfel de planuri.

Despre întâlnirea Putin – Erdogan: „Marea Neagră trebuie să fie deschisă în general, nu doar pentru „coridorul cerealelor”

Unele agenții de știri din Turcia au anunțat faptul că președintele Erdogan va merge în Rusia și va începe negocieri cu Putin. Posibil să fie vorba despre acordul privind exportul cerealelor prin Marea Neagră, posibil alte subiecte. Ce așteptări aveți de la această întrevedere și cum apreciați poziția Turciei în contextul actual?

Sper că Erdogan va putea să-l preseze pe Putin. Marea Neagră trebuie să fie deschisă în general și nu doar pentru „coridorul cerealelor”. Este o provocare mare pentru economia mondială, nu doar pentru securitatea alimentară a lumii, dar sigur că este foarte important pentru acest sector.

Potrivit estimărilor ONU, recolta din Ucraina asigură hrană pentru peste 400 de milioane de oameni în toată lumea. Nu este vorba doar despre cereale, vorbim și despre metal și alte categorii de mărfuri pe care Ucraina le exporta prin Marea Neagră.

Acestea au o importanță mare pentru economia mondială. Faptul că Putin, practic, a închis partea de nord-vest a Mării Negre este o mare provocare. Din acest motiv, sper că lumea liberă și Turcia vor face tot posibilul să deschidă Marea Neagră în general, așa ar fi ideal. Sau cel puțin pentru cereale.

Despre intenția României de a dubla cantitatea de cereale ucrainene care tranzitează țara noastră: „Marea Neagră nu are alternativă”

Portul Izmail, regiunea Odesa. FOTO: Rdiachkin | Dreamstime.com

Autoritățile din România au declarat că sunt gata să dubleze cantitatea de cereale care va trece pe teritoriul țării. Credeți că este suficient pentru a fi creată o alternativă la blocada rusă a exportului prin Marea Neagră?

Marea Neagră nu are o alternativă. Niciun coridor terestru nu va permite să se scoată o astfel de cantitate de grâne și la un astfel de preț, așa cum este posibil în cazul exportului pe mare. Sigur că trebuie să fie depuse eforturi maxime, tot ce este posibil, să deschidă toate coridoarele care vor permite măcar parțial exportul cerealelor ucrainene.

Mina de la Costinești, ucraineană sau rusească: „Cred că este foarte greu să se facă diferența”

Să ne întoarcem la acel incident din Costinești. Există riscul să se mai găsească astfel de mine în viitor pe teritoriul României?

Este evident faptul că asemenea mine sunt acum în Marea Neagră. Și unde și cum acestea vor ieși, e imposibil de prezis.

Dar a fost o mină ucraineană sau rusească?

Cred că este foarte greu să se facă diferența. Cred că, atât Ucraina, cât și Rusia, mai ales Rusia, utilizează minele din perioada sovietică. Acestea, cel mai probabil, nu se deosebesc.

Cum apreciați colaborarea României cu Ucraina în ceea ce privește tranzitul mărfurilor, dar și ajutorul dat în timp de război?

Suntem foarte recunoscători României și Republicii Moldova pentru sprijinul pe care-l acordă Ucrainei. România, fiind membru al NATO și al Uniunii Europene, a susținut acordarea Ucrainei a statutului de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru a fost important pentru noi.

România, alături de alți membri ai Uniunii Europene, își aduce aportul la acordarea ajutorului economic, inclusiv prin presiunea sancțiunilor asupra Rusiei.

De asemenea, Moldova și România au adăpostit un număr mare de refugiați ucraineni.

Sigur, au existat momente și nuanțe când România s-a aliniat interdicțiilor privind introducerea producției agricole din Ucraina. Asta nu ne bucură, însă acesta e un episod pe fundalul unei susțineri complete pe care România o acordă pentru Ucraina.

Să mă repet că suntem recunoscători pentru asta. Mulțumesc! (în limba română!) Asta într-adevăr este foarte important pentru noi.

Dar eu cred că, atât România, cât și Moldova înțeleg foarte bine că în cazul în care Ucraina va cădea, practic asta va însemna cel puțin ocupația Republicii Moldova, dar posibil și războiul cu România.

Ce ar trebui să întreprindă țările din jurul Mării Negre, luând în considerare posibilitățile reale, pentru a se proteja de la un eventual atac al Rusiei?

Să ajute Ucraina la maxim să învingă în acest război. Atunci niciun pericol nu va fi, dacă Rusia nu va ajunge până la aceste țări. Desigur, flota trebuie să fie întărită, pentru că vedem cât de mare importanță are Marea Neagră.

Mi se pare că mulți din lume au uitat despre asta. Acum toți și-au amintit că, din perioada Greciei antice, Marea Neagră este cheie pentru comerțul mondial. Această regulă e în vigoare și acum.

Despre întârzierile livrărilor de armament occidental: „Motivul este clar – frica de Rusia”

Despre situația de pe front. Înțeleg că nu sunteți expert militar, dar din ceea ce se observă acum: cum stau lucrurile cu livrările de armament promise și dacă lucrurile merg așa cum își dorește Kievul sau sunt probleme?

Este clar că ne-am fi dorit să vedem un rezultat mai bun al contraofensivei noastre, mult mai bun. Noi avem rezultate, însă acestea sunt destul de modeste. Mai este însă timp. Au rămas aproximativ două luni până la sezonul de toamnă, când într-adevăr vremea nu va mai permite acțiuni de contraofensivă.

Din acest motiv, Ucraina se află acum într-o direcție cheie către Zaporojie, spre Marea Azov, să spunem așa. Ucraina a ieșit la cea mai importantă linie de apărare a Rusiei. Acum, pe parcursul acestor două luni va fi clar dacă contraofensiva noastră va avea succes strategic, adică ruperea acestei linii, sau va fi un succes tactic, pe care îl avem astăzi, ceea ce înseamnă eliberarea anumitor teritorii, însă nu ieșirea spre malul Mării Azov și tăierea coridorului terestru.

În ceea ce privește livrările de armament, noi suntem recunoscători pentru tot ce am primit, fără acest armament ne-ar fi fost extrem de greu în acest război. Dar este evident faptul că deciziile privind livrări de armament se iau foarte lent și foarte târziu.

Acum ultima decizie privind avioanele (F-16 – n.r.): dacă ar fi fost luată în urmă cu un an și jumătate, noi am fi fost astăzi în cu totul altă situație.

În opinia dumneavoastră, problema constă în birocrație, în procese interne?

Nu, aici nu e vorba despre birocrație. E vorba despre decizii politice. Deciziile politice privind acordarea armamentului modern, puternic, de rază lungă, se iau foarte greu. Motivul este clar – frica față de Rusia. Un alt motiv nu există. E vorba despre frica de arme nucleare, de escaladare, etc.

Sigur, mai sunt și agenții ruși care lucrează activ. Asta tot un adevăr e. Dar asta nu e birocrație. Este problema lipsei voinței politice.

Despre pregătirea Ucrainei pentru un nou sezon rece, sub atacurile Rusiei: „Atât cât putem, ne pregătim”

O întrebare practică despre pregătirea pentru noul sezon friguros. Iarna trecută a fost complicată pentru Ucraina din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii. Având în vedere experiența trecută, cât de pregătită acum este Ucraina?

Cred că este foarte probabil un scenariu în care Rusia va continua bombardamentele asupra structurii noastre energetice. Sigur, trebuie să ne pregătim. Cât putem, ne pregătim.

Poți să te aștepți la orice de la Rusia: ei transformă absolut totul într-o armă, ei sunt gata să aducă foamea în lume, ei sunt gata să înghețe Ucraina. De aceea fac orice, încălcând orice regulă a ducerii unui război.

Cunoaștem poziția oficială a Kievului privind negocierile, sau condițiile pentru negocieri cu Rusia. În opinia dumneavoastră, în contextul actual, acestea sunt posibile?

Într-un final, anumite negocieri vor avea loc. De exemplu, negocierile privind capitularea Rusiei, acestea sunt tot negocieri. Noi suntem gata chiar și astăzi să purtăm negocieri referitoare la felul în care Rusia pleacă de pe teritoriul Ucrainei. Însă ei clar că nu sunt gata pentru astfel de negocieri. E greu ce va fi în final. Factorul cheie este situația de pe câmpul de luptă.

Despre investigarea crimelor de război făcute de Rusia: „Totul se întâmplă foarte lent pentru că este o situație fără precedent”

La ce etapă se află acum investigarea crimelor de război comise de Rusia? Știu că dumneavoastră personal v-ați ocupat cu documentarea acestor cazuri?

Din păcate, totul se desfășoară foarte lent din motive clare: este o situație fără precedent. Se face comparația des cu Tribunalul de la Nürnberg. Să nu uităm însă că fundamentul pentru Tribunalul de la Nürnberg a fost înfrângerea Germaniei naziste. Înfrângerea Rusiei naziste, adică a Rusiei lui Putin încă nu s-a întâmplat.

Despre lupta cu propaganda: cât de important este ca fiecare locuitor al țărilor din vecinătate să înțeleagă ce se întâmplă acum în Ucraina, că aceste crime de război ale Federației Ruse, într-adevăr, au loc și cineva e de vină că acest război a început?

Desigur, este foarte important. În primul rând, războiul este lupta pentru mințile oamenilor. Aceasta este una primordială. Mai departe, celelalte lupte sunt consecințe (n.r.- ale luptei pentru mințile oamenilor). Rusia a investit foarte multe eforturi în propagandă, mai ales în Republica Moldova și a obținut anumite succese în acest sens.

Este foarte important ca fluxul de minciună și propagandă să fie oprit, dar și să se livreze oamenilor adevărul.

„Ucraina și noi” este o secțiune dezvoltată în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.

Citește și alte materiale din seria „Ucraina și noi”:

• VIDEO Vom avea anul acesta o nouă criză a cerealelor ucrainene în România? – interviu cu Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb
• VIDEO S-a „îndulcit” apa Mării Negre de la distrugerea barajului de la Kahovka? Ce e fake news și ce e adevărat despre poluarea produsă de războiul din Ucraina- interviu cu directorul GeoEcoMar
• VIDEO Ce se află în spatele atacurilor cu drone de la Moscova? – contraofensiva ucraineană explicată pentru HotNews.ro de un fost oficial al Ministerului Apărării de la Kiev
• VIDEO Cât de europeană este Moldova? Studiu de caz: Găgăuzia, acolo unde UE investește, iar Rusia culege roadele
• VIDEO De ce 1 din 3 români nu e de acord să ajutăm Ucraina – explicații psihoculturale. Interviu cu profesorul Daniel David, autorul cărții „Psihologia poporului român”