Sari direct la conținut

VIDEO Românul care a inițiat cel mai mare grup umanitar de Facebook din Europa: „Sunt aproape 300 de mii de oameni și peste 1000 de postări zilnic”

HotNews.ro
Refugiati ucraineni la Isaccea, Romania, Foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia
Refugiati ucraineni la Isaccea, Romania, Foto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Într-o întâlnire online cu cititorii HotNews.ro, europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a explicat cum a apărut și cum funcționează grupul de Facebook „Uniți pentru Ucraina” prin care mii de refugiați ucraineni au fost ajutați cu cazare, transport și multe altele de voluntari din România.

În cadrul seriei HotNews.ro, „Meet your MEP”, am stat de vorbă cu europarlamentarul Vlad Gheorghe, care este totodată și inițiatorul Grupului de Facebook „Uniți pentru Ucraina”. Acesta a explicat cum a apărut grupul și ce ar trebui să știe un român care vrea să ajute refugiați ucraineni prin intermediul acestei inițiative.

Din câte am înțeles acest grup de Facebook este cel mai mare de acest fel din Europa. Cum v-a venit ideea? Cum funcționează?

Vestea că este cel mai mare grup de Facebook la nivel umanitar din Europa am primit-o chiar de la Facebook care ne-a contactat pentru a ne ajuta. Este o muncă enormă să administrezi aproape 300 de mii de oameni și peste 1000 de postări zilnic și nu întotdeauna toți oamenii sunt bine intenționați. Suntem mândri că cel mai mare grup umanitar din Europa este un grup românesc. Făcut în România și alimentat cu fapte bune de români.

Cum v-a venit ideea?

Am făcut grupul pe 11 februarie, înainte să înceapă războiul pentru că era absolut clar că Putin va ataca Ucraina. Am vrut să facem și noi ceva și nu avem control asupra autorităților, așa că ne-am întrebat ce putem să facem?

Putem să facem voluntariat, așa cum am făcut întotdeauna și cum era evident că în cazul unui atac problema principală va fi problema refugiaților ne-am orientat către acest mod de organizare. Un grup de Facebook este un mod de a aduce oameni împreună. În cazul nostru aveam pe de o parte nevoia care se întrevedea, a refugiaților care urmau să vină în România, și potențiala ofertă a românilor.

Pe 12 februarie grupul a fost public și au fost câteva mii de membri, iar pe 24 februarie, când a început războiul, în câteva ore aveam 50 de mii de membri. A doua zi aveam undeva, până într-o sută de mii, iar în patru zile erau 250 de mii de membri activi pe grup.

Cum funcționează? Dacă vrei să te faci util în acest moment pe acest subiect ce poți să faci?

Noi am evoluat, așa cum au avut nevoie refugiații sau cum a fost nevoie în situația de pe teren. La început am pus trei link-uri la bazele de date pe care le-am strâns, iar în aceste linkuri te puteai înscrie pentru a oferi, fie cazare, fie transport, fie ajutor umanitar în bunuri. Până acum foarte de puțin timp nu am strâns bani pentru a evita posibilitățile de fraudă și pentru că deja administrarea grupului și a ofertelor de ajutor era foarte mare. Ne-ar fi mâncat prea mult timp ca să ne păzim de fraude.

Lucrurile au evoluat, am avut câteva zeci de mii de oferte de ajutor, am fost în același timp cu alte ONG-uri de care sunt foarte mândru. Oamenii din societatea civilă din România au fost la graniță și chiar peste graniță încă din prima zi a războiului. Și noi am avut voluntari la graniță încă din prima seară, iar acest lucru a continuat în primele săptămâni care au fost de foc. Au fost sute de mii de refugiați care au trecut granițele României fără să aibă absolut nimic, nici măcar actele necesare. Am avut voluntari pe teren, în Gara de Nord, în vămi, în toate punctele fierbinți, voluntari care au dormit foarte puțin.

Cum au evoluat lucrurile în prezent?

Acum, ca să ajung la timpul prezent, lucrurile s-au schimbat, nevoile sunt diferite, fluxul de refugiați nu mai este atât de mare, principalele nevoi sunt cele care au legătură cu trăitul în România pentru că discutăm despre refugiații care au rămas în România iar asta înseamnă fie cazare pe termen mediu și termen lung ceea ce este foarte greu de găsit este mult mai greu decât să găsești pentru câteva zile.

Mai este nevoie de ajutor pentru a susține viața de zi cu zi. De asemenea, copiii au nevoie de școlarizare, au nevoie să facă ceva sau pentru părinți. Pe lângă aceste nevoi ne concentrăm foarte tare și pe nevoile din Ucraina pentru că sunt multe nevoi umanitare acolo inclusiv pentru comunitatea românească dar nu ne concentrăm doar pe asta. Noi luăm ajutor umanitar din România și-l strângem prin donatori, pe grup.

Acum am început să strângem și fonduri pentru că este nevoie, trebuie să cumpărăm tot felul de lucruri, mai ales transport care costă mult în zilele astea și cu ajutorul voluntarilor din Ucraina le trimitem acolo unde este mai mare nevoie de ele. De asemenea îi ajutăm pe cei din Republica Moldova, atât pe refugiați cât și pe cei care cazează refugiați.

Interviul integral cu Vlad Gheorghe, aici:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro