VIDEO  Statele Unite au vorbit in premiera de pe teritoriul Romaniei despre un potential raspuns militar la adresa Rusiei. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: Statele Unite acuza Federatia Rusa ca a dezvoltat un anumit tip de racheta care este interzis de catre tratatul INF

“Statele Unite acuza Federatia Rusa ca a dezvoltat un anumit tip de racheta care este interzis de catre tratatul INF. Federatia Rusa sustine ca acest tip de racheta nu exista, desi Statele Unite indica anumite elemente de proba cu privire la existenta acestui nou tip de racheta. Si reactia Statelor Unite fata de ceea ce sustine Rusia este cea continuta in declaratia lui Frank Rose”, a declarat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Adjunctul secretarului de stat american, Frank Rose, a declarat, joi, la Bucuresti, ca Statele Unite iau in calcul un potential raspuns militar daca Rusia continua sa incalce tratatul privind fortele nucleare cu raza medie de actiune (INF).

• Vezi in text interviul integral cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu, in varianta VIDEO

Rep: “Daca Rusia continua sa incalce tratatul privind fortele nuclerare cu raza medie de actiune Statele Unite sunt gata sa ia masurile potrivite ca raspuns, iar acest lucru include reactie diplomatica, dar si un potential raspuns militar”. Domnule ministru Aurescu, este cred – daca nu ma insel – ca este prima data cand de pe teritoriul Romaniei un oficial american important vorbeste despre un potential raspuns militar la adresa Rusiei. Gresc?

Bogdan Aurescu: Da, cu siguranta.

Rep: Cu siguranta gresesc sau e prima data?

BA: Este prima data, dar tema aceasta nu este noua. Dupa cum cunoasteti, Federatia Rusa a indicat in mai multe randuri – deci nu este o tema noua – ca Statele Unite ar incalca tratatul acesta, care in limbajul nostru codat, diplomatic, se denumeste INF si a spus, de exemplu, ca lansatoarele antiracheta pe care le vom instala in Romania, si care vor fi instalate si in Polonia la orizontul lui 2018, ar incalca acest tratat.

Rep: Rusii nu cred in rolul defensiv al scutului.

BA: Pe de-o parte, este vorba de aceasta discutie: defenisv vs ofensiv. Pe de alta parte, trebuie spus un lucru foarte clar: conform tratatului INF, acesta se refera la interzicerea unor tipuri de rachete, rachete care pleaca de pe pamant si ajung pe o tinta tot pe pamant, adica land to land in limbaj de specialitate. Or, in cazul rachetelor interceptoare care vor instalate si la Deveselu, acest tip de racheta Standard Missle 3 1 B, ele au in vedere interceptarea unor rachete ostile in aer. Deci, nu este vorba despre aplicarea tratatului INF cu privire la acest tip de rachete si, evident, cu privire la facilitatea de la Deveselu. Insa citatul pe care l-ati dat si pozitia pe care asistentul secretarului de stat, Frank Rose, a exprimat-o la Bucuresti ier (joi, nr)i se referea la o alta chestiune aflata in dezbatere, de data aceasta intre Statele Unite si Federatia Rusa. Si anume, Statele Unite acuza Federatia Rusa ca a dezvoltat un anumit tip de racheta care este interzis de catre tratatul INF. Federatia Rusa sustine ca acest tip de racheta nu exista, desi Statele Unite indica anumite elemente de proba cu privire la existenta acestui nou tip de racheta. Si reactia Statelor Unite fata de ceea ce sustine Rusia este cea continuta in declaratia lui Frank Rose.

Rep: Va dati seama ca marele public, cand aude ca se vorbeste despre un potential raspuns militar din partea Statelor Unite la adresa Rusiei, se intreaba pe buna dreptate: si ce ar insemna asta pentru Romania?

BA: In primul rand, trebuie vazut intai in ce ar putea consta un astfel de raspuns. Or, Statele Unite nu au detaliat pana in momentul de fata in ce ar putea consta un astfel de raspuns, prin urmare este prematur sa facem o evaluare cu privire la aceasta ipoteza. Mai mult decat atat, Frank Rose intrebat ieri (NR joi) dupa ce a facut aceasta afirmatie cu privire la care ar fi continutul unui astfel de rapsuns, a precizat foarte clar ca o astfel de decizie nu este inca luata de catre Statele Unite, prin urmare este in procesul de reflectie cu privire la o potentiala astfel de reactie.

Rep: Nu putem sa nu constatam, domnule ministru, ca norii negri in regiune se cam aduna. Anuntul recent facut de NATO este de natura sa ingrijoreze putin opinia publica atunci cand se vorbeste despre dublarea efectivelor in Europa de Est.

BA: Declaratia pe care a facut-o secretarul general NATO se refera mai exact la dublarea efectivelor fortei de reactie rapida a NATO, care este o structura existenta deja, dar care, in urma deciziilor luate la summit-ul din Marea Britanie, din septembrie anul trecut, mai ales cele care tin de planul de reactie rapida (Readiness Action Plan), vizeaza si cresterea acestei capacitati de reactie a Aliantei. Si atunci, una dintre deciziile care au fost discutate si adoptate se refera la dublarea capacitatii acestei forte de reactie rapida, care are ca nucleu acea forta de reactie si mai rapida – acel Very High Readiness Joint Task Force – care de asemenea a fost decis la summit-ul din Marea Britanie. Deci nu este vorba de o dublare a fortelor NATO de pe teritoriul statelor din flancul estic al Aliantei, ci este vorba despre o dezvoltare, o imbunatatire a capacitatii de reactie a Aliantei pentru cazurile in care va fi nevoie.

Rep: Pentru Romania, in mod specific, ce inseamna aceasta dublare a efectivelor NATO?

BA: Este o veste buna, pentru ca pana la urma inseamna, in cazul in care este nevoie – speram sa nu fie nevoie de asa ceva – asta inseamna o mai buna protectie a teritoriilor, populatiilor, fortelor aliate. Pana la urma, noi am contribuit deja la aceste masuri de adaptare ale Aliantei Nord Atlantice si prin acele structuri de comanda si control care au fost si urmeaza sa fie desfasurate in Romania, acea unitate de integrare a fortelor NATO, care a fost vizitata dealtfel de secretarul general cand a venit in Romania, in vara, si care pe 3 septembrie a fost oficial lansata cu steagul NATO ridicat deasupra facilitatii respective, cu 40 de ofiteri romani si din alte state aliate (Statele Unite, Germania, alte state membre NATO), la care se adauga acel comandament multinational la nivel de divizie pentru sud-est, care va coordona unitatile de integrare a fortelor din Romania, din Bulgaria si, vom vedea, poate si din alte tari. Si care, ar trebui sa fie operational, initial, inainte de summit-ul de la Varsovia, din iulie 2016, care va avea o structura cu in jur de 270 de ofiteri, iarasi cu contributii din partea Romania si din partea altor state aliate. Dec, iiata, iarasi structuri de comanda si control care vor ajuta aceasta forta de reactie rapida sa actioneze daca este nevoie.

Rep: Operational ar trebuie sa fie si scutul de la Deveselu pana in 2016.

BA: Pana la sfarsitul acestui an.

Rep: Deci mai e foarte putin pana cand Statele Unite vor inaugra acest scut ca fiind operational.

BA: Da, am discutat aceste aspecte si cu Frank Rose in cursul zilei de ieri (joi) si cu viceamiralul Syring, care este seful Agentiei Statelor Unite antiracheta, la Sevilia, marti. Am discutat si cu comandantul flotei a 6-a din Mediterana, viceamiratul Foggo, care va prelua in coordonare facilitatea de la Deveselu dupa ce va deveni operationala. Am primit toate asigurarile din partea americana ca acest calendar va fi respectat. Practic, pasii sunt finalizarea tuturor constructiilor, tuturor elementelor care constitutie facilitatea de la Deveselu pana la finalul anului, integrarea acestei facilitati in sistemul NATO antiracheta undeva in primavara anului viitor, dupa care la summit-ul din Polonia din iulie ar trebui sa inregistram inca un pas in dezvoltarea sistemului NATO antiracheta in ansamblul sau. Nu este doar facilitatea de la Deveselu componenta a acestei evolutii, si si cele patru nave americane de tip Aegis, cu interceptori antiracheta la fel ca si cei din Romania, care sunt desfasurate deja in portul Rota din Spania. Mai sunt si alte contributii voluntare ale unor state membre aliate, iata ca scutul avanseaza in directia cea buna.

Rep: Evolutiile din Siria, implicarea Rusiei in sustinerea regimului lui Bashar al Assad, grabesc toate acestea procesul de care vorbiti?

BA: Nu, calendarul este deja stabilit cu destul de mult timp in urma. Si, ma bucur sa spun, asa cum constata si viceamiralul Searing, seful agentiei SUA anti-racheta, ne-am tinut de acest calendar intr-un mod extrem de atent.

Rep: Apropo de Siria, ambasadorul Statelor Unite la NATO a declarat miercuri ca Romania, care si-a pastrat cum stim deschisa ambasada din Damasc, ar putea contribui la o solutie politica la criza siriana. Intrebarea, desigur, este ce poate face Romania, mai exact, in Siria?

BA: Ambasada de la Damasc a ramas deschisa, si a ramas deschisa cel putin pentru doua argumente: in primul rand, pentru a acorda sprijin comunitatii de romani din Siria, pentru ca sunt in continuare cel putin 10.000 de cetatenti romani in Siria in familii mixte, mai ales femei si copii, care au nevoie de asistenta consulara daca este nevoie. In al doilea rand, pentru a observa, pentru a culege informatii despre situatia din teren si a pastra un canal de legatura cu autoritatile siriene. Si evident ca acest canal de legatura poate sa fie utilizat si atunci cand procesul de tranzitie sau procesul de negociere politica pentru conflictul sirian se va declansa. Noi speram ca acest proces sa se declanseze cat mai curand.

Rep: Intrebarea este ce poate sa faca mai exact Romania pentru a se implica, pentru a contribui la o solutie politica?

BA: Inca o data, avem o cunoastere as spune buna si foarte buna a situatiei din Siria. Avem niste contacte foarte bune cu diversi reprezentanti ai autoritatilor siriene. Reprezentam nu doar intersele Romaniei in Siria, ci ambasada de la Damasc reprezinta si interesele Canadei, Frantei, Australiei, Republicii Moldova, de exemplu, in Siria, prin urmare repezinta un canal foarte util de transmitere a informatiilor, a mesajelor, daca este nevoie.

Rep: Toate aceste teme presupun ca le-ati discutat si cu prilejul ultimei vizite in Statele Unite, cea efectuata de presedintele Iohannis, la intalnirea cu vicepresedintele Biden, dvs ati avut intalniri cu Victoria Nuland. Care a fost cel mai important castig al acestei vizite?

BA: Ma bucur ca ati remarcat – si am vazut ce ati scris dupa aceasta vizita – ati concentrat foarte bine substanta acestor intalniri. Practic, a reprezentat o reconfirmare a importantei pentru ambele parti a parteneriatului strategic bilateral, cu elemente foarte concrete atat in ce priveste dimensiunea politico-militara – si am discutat si despre scutul de la Deveselu. S-a discutat si despre alte aspecte care tin de cooperarea in aceasta zona, despre securitatea energetica am discutat destul de mult cu doamna Nuland pe aceasta tema si modul in care Romania poate sa reprezinta in regiune, prin naturile pe care le are, atat geografice, cat si de dependenta mult mai redusa decat celelalte state din jur fata de surse externe pentru a usura interconectarile regionale si pentru a reprezenta un hub (n.r. Nod) de siguranta, o centura de siguranta daca vreti pentru securitatea energetica regionala. Am discutat despre situatia din regiune, mai ales despre Republica Moldova si sprijinul de care are nevoie acest stat pentru a depasi situatia dificila a sistemului bancar, economica, sociala si mai ales pentru a se reintoarce pe drumul reformelor europene, pentru a continua de fapt acest effort. Am avut, dealtfel, sedinta comuna de guvern si am putut constata personal ca primul ministru Strelet este personal foarte hotarat sa continue pe acest drum. De altfel, si la New York am avut o intalnire scurta cu primul ministru Strelet si am continuat schimbul de idei si de ce putem face impreuna pentru a ajuta republica Moldova. Iata, se inregistreaza acest ajutor de 150 de milioane de euro, care este foarte binevenit in acest moment pentru Republica Moldova pentru a depasi aceste dificultati. Am discutat si despre multe alte aspecte ale relatiei romano-americane.

Rep: Asadar, energie, in primul rand, si din cate am aflat noi la HotNews.ro, lupta anticoruptie care a constituit o tema importanta.

BA: A fost o tema importanta, am inregistrat aprecieri din partea interlocutorilor americani cu privire la progresele care au fost facute de Romania in acest domeniu si interesul ca aceste lectii invatate de Romania in acest proces al statului de drept sa fie, daca vreti, exportate si regional. Sa beneficieze de aceste lectii invatate si alte state din regiune, fie ca vorbim despre est, republica Moldova, sau vorbim despre regiunea Balcanilor, si cred ca este un semnal important.

Rep: Cum ar putea, mai exact, sa exporte Romania lupta anti-coruptie?

BA: Va dau un exemplu dintr-o formula de cooperare cu o alta tara care sustine evident statul de drept in regiune: Olanda. Avem un proiect comun: Consiliul Superior al Magistraturii, institutia omoloaga din Olanda si cu institutia respectiva din Republica Moldova pentru sustinerea pregatirii magistratilor din Republica Moldova. Se poate face acest lucru si in ce priveste nu doar judecatorii, ci si procurorii. Sunt convins ca se pot gasi aspecte concrete in cooperarea autoritatilor de resort din Romania in relatie, de exemplu, cu Republica Moldova, unde de altfel a si fost trimis un procuror pentru a face o evaluare, pentru a ajuta in procesul de reflectie de acolo.

Rep: Doamna Mariana Alexandru din cate stiu a fost trimisa din partea Comisiei Europene.

BA: Exista si sustinerea Comisiei Europene pentru acest tip de proiect, prin urmare cred ca exista un teren foarte fertil pentru a folosi experienta pe care Romania a dobandit-o pe plan regional.

Rep: Deci asta in ce priveste rezultatele vizitei, ati spune in concluzie ca au fost importante ca teme energia si lupta impotriva coruptiei. Aici s-au concetrat discutiile?

BA: Da, nu numai. Astea au fost o parte din temele abordate. Sigur ca au fost si alte elemente de discutie, unele nu se pot face publice. Dar vreau sa fac o evaluare a atmosferei pe care am avut-o cu partenerii americani. Atat in cadrul intalnirii cu doamna Nuland, atat in cadrul intalnirii pe care presedintele Iohannis a avut-o cu vicepresedintele Biden, pe urma confirmata de intalnirea pe care am avut-o ieri cu adjunctul secretarului de stat Frank Rose, este o atmosfera extrem de deschisa, extrem de pozitiva, in acelasi timp si pragmatica de constructie pe relatia de parteneriat strategic dintre Romania si Statele Unite.Eu am primit o invitatie de a efectua o vizita oficiala la Washington pana la sfarsitul anului. Exista prin urmare toate premisele pentru a dezvolta aceasta relatie asa cum ne dorim. ​