Ziarul nu se preda
Chiar daca Internetul ataca pe toate fronturile, publicatiile nu si-au depus inca armele. Experti de peste hotare se vor intilni cu cei din Romania pentru a pune la cale un plan de bataie.
In 2043, singurul cititor de ziare ramas pe planeta arunca la cos ultimul numar dintr-un cotidian, marcind astfel extinctia presei scrise. Este viitorul pe care il imagineaza scriitorul Philip Meyer in cartea „The Vanishing Newspaper“. Dar nu este singurul cu astfel de ginduri sumbre.
Daca televiziunea nu a reusit sa omoare presa scrisa in 1950, cu siguranta Internetul va termina treaba cit mai repede, sint de parere o mare parte dintre specialistii industriei. Marea dezbatere are loc, asa cum ne-am obisnuit, in Occident. Dar ea va fi adusa pe 11 octombrie si in Bucuresti, alaturi de numele grele care o discuta peste hotare.
Pentru ca supravietuirea este tema primei Conferinte Nationale a Presei din Romania. Mai exact, „Ziarele si New Media in Dialog cu Viitorul“.
Doua mari organizatii care insumeaza, de fapt, presa din toata lumea, si-au anuntat deja participarea la eveniment: World Association of Newspapers (WAN), care reprezinta peste 18.000 de publicatii din intreaga lume, si IFRA, cu birouri si sucursale in peste 70 de tari.
„Televiziunea creeaza vedete. Ziarele ridica presedinti. Puterea lor sta in influenta“, sustine Jim Chisholm, unul dintre speakerii de marca ai congresului de la Bucuresti, cu 30 de ani de experienta in media. Alaturi de alte trei personalitati din industria media, el a raspuns intr-un numar din „The Newspaper Report“ la intrebarea: „Chiar vor muri ziarele?“.
„De la aparitia televiziunii, acum 50 de ani, nu s-a mai vorbit atit despre metamorfoza felului in care va fi consumata media“, isi explica publicatia tonul apocaliptic. Expertii intervievati sint optimisti insa.
Din partea industriei de advertising, Kevin Roberts, CEO Saatchi&Saatchi, arata una dintre directiile de contraatac: „In avalansa de stiri, zvonuri si evenimente care au navalit pentru noi, ziarele ar trebui sa fie standardul ideal. Sa conduca, sa aiba curaj“, se avinta seful agentiei de publicitate. „Fiecare e o celebritate si vrea sa se faca auzit.
Ziarele trebuie sa isi deschida bratele catre publicul lor participant si sa ii ofere o platforma de a fi auzit si recunoscut, dar sa continue sa se comporte ca un arbitru“, sustine si Chisholm.
Unul dintre cei mai mari designeri de presa, Mario Garcia, arata de asemenea atuurile ziarelor in fata avalansei virtuale: „Editorialele au greutate inca, au putere de viata si de moarte asupra politicienilor. Au facut asta de citeva secole si or sa o mai faca citeva de acum inainte. Supravietuirea lor nu este un dubiu“.
„As putea citi toate stirile de pe Yahoo! sau alte site-uri si tot as vrea mai mult, atit in calitate de cititor, cit si ca om de marketing“, il completeaza Murray Gaylord, vicepresedinte marketing Yahoo! la dezbatere.
Ziarele romanesti au inteles asta deja, crede Aura Iordan, fondatorul Media Management Institute, organizatia care, alaturi de Freedom House, se ocupa de congresul de la Bucuresti. „Piata romaneasca este una dintre cele mai dezvoltate in Europa de Est din punctul de vedere al adoptarii noilor tehnologii.
Blogurile, ziarul exclusiv online, designul modern, ziarul gratuit, distribuirea continutului prin platforma mobila exista deja, ceea ce ne plaseaza ca tara «pe val»“, spune Iordan, cu zece ani de experienta in managementul media din Romania, dar si din afara.
Ea sustine cu hotarire ca Romania nu este in urma Occidentului in ce priveste businessul media, chiar daca in Vest piata este matura si saturata, iar la noi inca se mai lanseaza titluri. „Virtual tinem pasul, iar cu printul incercam sa ii ajungem din urma. Mai avem pina la saturatie, dar nu la conceptul ziarelor. E clar, nu urmam acelasi ritm si acelasi model de dezvoltare. Noi le dezvoltam pe toate odata“, explica fondatorul Media Management.
INTERVIURILE HotNews.ro