Ziua de dupa Brexit. Prabusirea exporturilor si alte efecte ale potentialei iesiri a Marii Britanii din UE, intr-o analiza facuta de Euler Hermes

23 iunie este o zi care pune in cumpana soarta Europei. Daca la referendumul din Marea Britanie se decide iesirea tarii din UE, iar aceasta chiar are loc, expertii financiari avertizeaza asupra unor efecte grozave: recesiune in UK, haos in UE, pierderi pe burse, devalorizarea lirei sterline.

Nu in ultimul rand, schimburile de marfuri ar avea de suferit, la exporturi fiind cel mai puternic afectate Belgia, Olanda, Irlanda, Germania. Dar si Romania isi are locul ei in tabelul perdantilor, mai putin in exportul de marfuri, cat in cel de forta de munca.

Printr-un Brexit, dreptul la munca si ajutoarele sociale se vor modifica, nemaifiind decise prin legislatia UE. Unstudiupublicat saptamana trecuta de Euler Hermes, firma-fiica a concernului german Allianz, analizeaza in detaliu ce inseamna Brexit-ul pentru Europa.

Pe scurt, rezultatele studiului evidentiaza urmatoarele: Exportatorii germani ar figura intre marii perdanti. Chiar daca, dupa Brexit, s-ar incheia intre Germania si UK un tratat de liber schimb, pierderile la exporturile germane evaluate in studiul Euler Hermes (EH) s-ar ridica, doar in perioada 2017-2019, la 5 miliarde euro.

In lipsa unui astfel de tratat, ele ar fi si mai mari, adica de 7 miliarde euro. Tot pana in 2019, insolventele de firme ar creste, in Germania, cu 1,2%. Cel mai puternic afectate economic de Brexit ar fi Olanda, Belgia si Irlanda.

Insa si Marea Britanie ar resimti un soc: in urmatorii trei ani, valoarea exporturilor ei s-ar diminua cu 30 mld. GBP, iar numarul insolventelor ar creste cu pana la 1.700 de unitati economice afectate. Deja se remarca o scadere a investitiilor de portofoliu in Regatul Unit, afirma autorii studiului, iar motivul principal al acestui fenomen ar fi teama de Brexit.

„Exportatorii gemani ar fi, de departe, cei mai mari perdanti ai unui Brexit”, a spus Ron van het Hof, CEO al Euler Hermes pentru Germania, Austria si Elvetia. „Exportatorii chinezi si din Tarile de Jos ar pierde si ei, pana in 2019, fiecare cate aprox. 3,2 mld. Euro”, a adaugat el.

Germania ar pierde insa dublu fata de aceste tari, iar cea mai afectata ar fi industria auto, care ar inregistra un minus de 2 miliarde euro, pana in 2019. Constructorii de masini si utilaje ar fi pagubiti cu un miliard, iar sectorul chimic cu 1,1 miliarde euro, a precizat Van het Hof.

Romania se afla, in tabelul cu nr. 3 din studiu, referitor la impactul Brexit in afara UK, in randul tarilor ce vor fi afectate moderat (alaturi de Italia, Slovacia, Finlanda, Grecia si Austria). Procentul de pierderi la exportul de marfuri din Romania in UK ar fi de 0,1%, iar la servicii acesta ar fi nul.

Prin comparatie, Germania ar avea un minus de 5,2%, SUA -2,2%, Franta -2,2%. Impactul pe Eurozona ar fi evidentiat de pierderi in valoare de 15,2%. In afara de cifre si aspectele economice ale problemei, mai sunt si alte aspecte.

„Din punct de vedere legal, un Brexit s-ar putea dovedi impovarator” se spune in studiul Euler Hermes publicat in 18 mai 2016. „Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona defineste doar in mod sumar procedura pentru negocierile de iesire.

Deoarece detaliile urmeaza a fi precizate, costurile legale si, mai cu seama, incertitudinea referitoare la statutul sau final nu trebuie subestimate”. Se mai vorbeste despre incetinirea procesului de integrare si „activarea fortelor centrifugale in UE”.

Concomitent insa, Brexit ar putea constitui ocazia prin care Uniunea Europeana sa accelereze procesul de reforma si sa faca pasi inspre federalizarea sa. Ambitia Marii Britanii de a iesi din UE pare alimetata mai mult de scopuri politicianiste si electorale, decat de realitati economico-financiare.

UK este al doilea absorbant de fonduri UE in ceea ce priveste cercetarea (in speta cea nucleara), unde suma primita intre 2007-2013 a fost 8,8 miliarde euro. In plus, universitatile britanice ar coordona o treime din proiectele finantate cu 80 miliarde euro de UE, in cadrul programului Horizon 2020.

Prin urmare, in urma Brexit ar suferi si cooperarea stiintifica transfrontaliera. Nu in ultimul rand, ar fi afectata mobilitatea fortei de munca. „In 2015, 1,2 milioane de straini erau angajati in UK. Multi dintre acestia sunt muncitori provenind din Europa de Est, a caror prezenta este permisa si reglementata printr-o directiva europeana.

Daca UK va fi sa iasa [n.r. din Uniunea Europeana], „vizele de munca si beneficiile [n.r. sociale] vor trebui redefinite”, se mai mentioneaza in studiul Euler Hermes.