20 august 1662 – “Afacerea Gărzii Corsicane”

Istoria diplomației a înregistrat o serie de incidente violente celebre care au modelat practicile diplomatice privind imunitățile și ordinea de precădere. Unul dintre aceste episoade a avut loc la 20 agust 1662, cunoscut sub numele de “Afacerea Gărzii Corsicane”.
Garda Corsicană (în italiană Guardia Corsa, a fost o unitate militară a Statului Papal constituită exclusiv din mercenari corsicani, având îndatorirea de a păstra ordinea publică în oraș și de a asigura garda pontificală.
Constituită informal încă din secolul XV din miliții corsicane, Garda Corsicană a fost înființată oficial în 1603 de Papa Clement al VIII-lea și cu 600 de membri era pe atunci mult mai numeroasă decât mai cunoscuta Gardă Elvețiană, în funcție și astăzi, care în acea perioadă număra doar 150-200 de oameni. Soldații corsicani aveau reputația de a fi extrem de curajoși și loiali în luptă dar și turbulenți pe timp de pace, implicându-se frecvent în conflicte de stradă violente care perturbau periodic viața Cetății Eterne. În 1637 Garda Corsicană a crescut în număr, fiind recrutați încă 400 de soldați, dar această măsură nu a contribuit prea mult la consolidarea liniștii publice într-un oraș tot mai afectat de creșterea numărului de furturi, tâlhării și crime.
Pe de altă parte, în Roma aflau mai multe misiuni diplomatice străine care, invocând atmosfera de insecuritate și extinzând conceptul de extrateritorialitate la cartierele din jurul clădirilor ambasadelor, dispuneau de un număr considerabil de gărzi înarmate, adevărate garnizoane, și stabiliseră zone de securitate în care asigurau ordinea publică după bunul plac. Rezultatul practic a fost că răufăcătorii comiteau crime și se refugiau în aceste zone libere denumite “francize”, beneficiind astfel de impunitate de facto în relația cu autoritatea papală.
“Afacerea Gărzii Corsicane” a izbucnit în urma unei dispute provocate de faptul că soldații corsicani din garda cardinalului Flavio Chigi (1631–1693), nepotul Papei Alexandru al VII-lea (1599-1667), au prevenit o tâlhărie la vila cardinalului Rinaldo d’Este (1618–1672), în cursul lunii august 1662. Atunci, răufăcătorii au speculat lipsa de autoritate a Gărzii Corsicane și s-au refugiat în perimetrul controlat de garda personală a ambasadorului francez Charles III de Blanchefort-Créquy (1624-1687).
Autoritățile papale au făcut un apel la toți ambasadorii străini să ordone gărzilor personale să nu mai strânjenească eforturile de menținere a ordinii publice ale Gărzii Corsicane, condusă Mario Chigi, chiar fratele Papei. În replică, soldații francezi au ieșit din perimetrul francizei stabilite în jurul reședinței ambasadorului francez, Palatul Farnese, și au atacat doi soldați corsicani. Deși soldații francezi au fost pedepsiți, gestul nu a făcut decât să escaladeze situația.
În ziua de 20 august 1662 soldați din Garda Corsicană au atacat cu focuri de armă convoiul ce însoțea trăsura ambasadorului de Créquy peste Podul Sisto, atac soldat cu câțiva morți și răniți. Luptele de stradă s-au extins în jurul Palatului Farnese, noi morți, printre care și un paj, căzând în lupta dintre soldații corsicani răsculați și soldații francezi din convoiul care o păzea pe soția ambasadorului, întoarsă la reședință din plimbarea zilnică.
Papa Alexandru al VII-lea și Guvernatorul Romei, cardinalul Lorenzo Imperiali (1612-1673), au realizat gravitatea incidentului, pedepsindu-i pe responsabilii revoltei din rândurile Gărzii Corsicane și oferindu-se să plătească pentru daunele cauzate reprezentantului diplomatic al puternicului Rege al Franței, Ludovic al XIV-lea (1638-1715).
În conformitate cu instrucțiunile primite de la Versailles, ambasadorul francez Charles III de Créquy a părăsit Roma la 1 septembrie 1662, iar Franța a rupt legăturile diplomatice cu Sfântul Scaun, expulzându-l pe nunțiul papal și confiscând proprietățile papale de la Avignon și din comitatul Venaissin. Regele-Soare a amenințat cu invadarea Romei dacă Papa nu își cerea iertare pentru acest incident.
Papa Alexandru al VII-lea s-a opus inițial acestor termeni dar amenințarea franceză era o realitate, așa că a cedat și a semnat Tratatul de la Pisa la 12 februarie 1664, prin care Garda Corsicană era desființată, comandantul acesteia Mario Chigi (fratele papei) era exilat din Roma iar soldații participanți la revoltă condamnați la moarte prin spânzurătoare! Cardinalul Lorenzo Imperiali a fost demis din funcția de Guvernator al Romei.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

20 august 1662 – “Afacerea Gărzii Corsicane”

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”