4.565 de zile fără tratament. Strigătul de disperare al pacienților cu o formă rară de cancer uitați de statul român: 13 ani pentru un deziderat considerat normal şi în Bangladesh
Bolnavii de mastocitoză din România, o boală oncologică, hematologică, foarte rară, sunt ignoraţi de autorităţi de 4.565 de zile. „4.565 de zile au trecut de când s-a solicitat pentru prima dată decontarea cromoglicatului de sodiu, medicament vital care le asigură o viaţă cât mai aproape de normalitate. 4.565 zile, aproape 13 ani ani pentru un deziderat considerat normal şi în Bangladesh”, arată Asociația Suport Mastocitoză. În România trăiesc 184 de bolnavi de mastocitoză, care își asigură de ani de zile tratamentul din bani strânși din donații de Nicoleta Vaia, președintele asociației de pacienți. În ultimii 13 ani, Nicoleta Vaia a făcut demersuri la toți miniștrii Sănătății pentru ca cromoglicatul de sodiu, tratamentul acestor pacienți, să fie decontat de statul român.
În toate aceste 4.565 zile, Nicoleta Vaia, președintele Asociației Suport Mastocitoză, ea însăși pacientă cu mastocitoză, „a susţinut tratamentul cu cromoglicat al tuturor bolnavilor de mastocitoză prin acţiuni de foundraising prin care a strâns peste 200.000 de euro. Prin înfiinţarea Asociaţiei Suport Mastocitoză România, Nicoleta Vaia a reuşit să strângă în jurul asociației toţi bolnavii de mastocitoză din România, să crească mult calitatea diagnosticării. Astfel, în 2014 erau 37 de bolnavi, astăzi, în 2021 sunt 184. De 4565 de zile Nicoleta Vaia înlocuieşte statul, este statul, este ministerul sănătăţii pentru bolnavii de mastocitoză din România”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Suport Mastocitoză.
6.000 de euro pe lună, 75.000 de euro pe an ar costa tratamentul care îi ține în viață pe cei 184 de pacienți diagnosticați cu mastocitoză în România: „Este infim pentru autorităţi, dar strivitor pentru un om. Decontarea cromoglicatului ar deschide cutia Pandorei accesului liber la tratamente, ocolind sfântul traseu al dosarului. Şi dacă Ministerul se teme că nu sunt bani pentru toate medicamentele off label, cu APP sau fără, atunci cu siguranţă nu va înfiinţa nici acea agenţie de monitorizare a construirii de spitale care costă câteva zeci de milioane de euro pe an. Politica medicamentului din România este la nivelul anului 1988. Crunt”, afirmă Nicoleta Nidelea Vaia, președintele Asociației Suport Mastocitoză din România, care reprezintă pacienții diagnosticați cu aceasă boală oncologică rară.
Potrivit Asociației Suport Mastocitoză, „România este singurul stat membru al UE care nu a implementat Directiva 89/ 1988 privind accesul medicamentelor în lista medicamentelor decontate de asigurările sociale şi Directiva 24/ 2011 privind medicina transfrontalieră. Completarea trimestrială a listei cu medicamente este o practică pe care Europa nu o mai foloseşte din 1988, an la nivelul căruia este politica medicamentului din România.”
„Cromoglicatul de sodiu se află într-o categorie juridică nereglementată, într-un unghi mort: o moleculă off label fără autorizaţie de punere pe piaţă (APP) administrată într-o boală rară. Este ieftin, 75.000 de euro pentru 184 de bolnavi de mastocitoză, însă în situaţia noastră sunt alte boli foarte rare cu molecule foarte scumpe şi dacă se aprobă decontarea pentru cromoglicat, va trebui să se aprobe decontarea tuturor moleculelor în situaţia asta şi cel mai grav, va dispărea sfântul traseu al dosarului de 700 de zile pe la toţi zeii aprobării medicamentelor. 4.565 zile, aproape 13 ani pentru un deziderat considerat normal şi în Bangladesh”, spun reprezentanții Asociației care îi reprezintă pe cei 184 de bolnavi de mastocitoză din România.
Asociația Suport Mastocitoză prezintă, într-un comunicat de presă, cum a decurs interacțiunea cu fiecare ministru al Sănătății din ultimii 13 ani în vederea decontării tratamentului:
„Miniştrii Sănătăţii şi cromoglicatul
2008-2014, Eugen Nicolăescu, Ion Bazac, Attila Cseke, Ladislau Ritli, Vasile Cepoi, Raed Arafat.
O primă întâlnire cu domnul subsecretar de stat Raed Arafat, repetată şi în 2011, în care dânsul a afirmat că este obligatoriu sincronizarea nomenclatorului de medicamente românesc cu cel European, armonizându-se astfel cu prevederile Directivei 89/ 1988, dar că în ministerul sănătăţii nu este susţinută această idee. Este cel care a susţinut în mai multe întâlniri decontarea cromoglicatului, argumentând necesitatea implementării aquisului comunitar şi în România.
Domnul prof. univ. dr. Dorel Săndesc este cel care decide să se implice în decontarea cromoglicatului şi care se va alătura cauzei încă de la început şi până în prezent, este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai noştri.
Domnul prof. univ. dr. Şerban Bubenek devine unul dintre cei mai mari susţinători ai cauzei noastre până în prezent.
Ceilalţi miniştri au refuzat dialogul sau măcar o audienţă.
2014-2015 Nicolae Bănicioiu
Este cel care aprobă OMS nr. 752/ 2015 prin care înfiinţează Comisia de Mastocitoză în vederea includerii cromoglicatului în lista medicamentelor decontate şi cel care emite prima Autorizaţie de Nevoi Speciale- ANS pentru cromoglicat. Acesta este comandat de Adrian Ionel, conducătorul UNIFARM în tranşe de câte 500 de cutii şi este achiziţionat contra cost cu ajutorul donaţiilor strânse de Nicoleta Vaia, preşedinta Asociaţiei Suport Mastocitoză România. În noiembrie 2015 este inclus în transparentă decizională ordinal privind decontarea cromoglicatului, ordin retras de următorul ministru. Comisiile de alergologie, mastocitoză şi dermatologie şi Consiliul Naţional de Boli Rare îşi dau avizul favorabil pentru administrarea cromoglicatului în mastocitoză.
2015-2016 Patriciu Achimaș Cadariu
Retrage ordinul privind decontarea cromoglicatului, acceptă o audienţă la care cauza cromoglicatului este susţinută de Nicoleta Vaia (președintele Asociației Suport Mastocitoză) şi de domnul secretar de stat Dorel Săndesc.
2016-2017 Vlad Voiculescu
Refuză dosarul de acreditare a Centrului Naţional de Boli Rare Hematologice la Spitalul Universitar de Urgență București, din cauza evaluării necorespunzătoare a resurselor. Acelaşi centru va fi acreditat trei luni mai târziu de ECNM drept Centru European de Excelentă în Mastocitoză, acreditarea venind de la AKH. Tot în acest mandat este formulată fraza: ‘dacă vă dăm vouă, va trebui să vă dăm tuturor, adică tuturor celor care au nevoie de molecule off label’.
Monica Althamer, în calitate de secretar de stat, încearcă în mai multe rânduri să obţină decontarea cromoglicatului şi se alătura cauzei până în prezent.
2017-2018 Florian Bodog
Refuză să accepte audienţa, promite că va rezolva, pentru că la finalul mandatului să afirme că ştia că nu va face nimic în acest sens.
Cauza cromoglicatului găseşte în domnul secretar de stat Cristian Grasu un mare susţinător, de atunci şi până în prezent.
2018-2019 Sorina Pintea
Aprobă acreditarea Centrului Naţional de Boli Rare Hematologie SUUB. Aprobă acreditarea Centrului de transplant medular SUUB, care, ca şi primul este coordonat de domnul conf univ dr Horia Bumbea, coordonator şi al Comisiei de Mastocitoză. Aprobă prin ordin comun de ministru cu ministrul muncii Criteriile de încadrare în grad de handicap în mastocitoză diferenţiate pentru adulţi şi copii. Elaborează ordinal privind decontarea cromoglicatului şi îl publică în transparenţă decizională, ordin retras de următorul ministru. Verifică personal activitatea celor două centre acreditate şi vine în mijlocul bolnavilor de mastocitoză la cele 3 conferinţe naţionale. Susţine şi se implica în vaccinarea copiilor cu mastocitoză, asigurând suportul logistic necesar. Se implică şi susţine participarea României la Registrul Internaţional al Pacienţilor cu Mastocitoză. Susţine şi aprobă semnarea protocolului de colaborare între ASMR şi SABIF, coordonat de dna dr Alice Grasu. Susţine şi aproba înfiinţarea filialei Centrului European de Excelentă în Mastocitoză România la Baia Mare. Susţine decontarea midostaurinului pentru mastocitoza agresivă. Cauzei cromoglicatului i se alătură dna secretar de stat Rodica Nassar de atunci şi până în prezent, inclusive prin numeroase donaţii.
2019-2019 Victor Costache
Retrage de pe site-ul Ministerului Sănătăţii ordinul privind decontarea cromoglicatului, dar se implică activ, organizează audienţe şi formează o echipă de lucru pentru decontarea cromoglicatului. Proiectul este retras de următorul ministru.
2019-2020 Nelu Tătaru
Este singurul ministru care refuză să răspundă la absolut orice încercare de a fi contactat. Refuză orice audienţă sau măcar apropiere de sediul Ministerului Sănătăţii, însă la plecare lasă un ordin de decontare a cromoglicatului, lucru confirmat ulterior printr-o adresă a ministerului, ordin retras de următorul ministru.
2020-2021 Vlad Voiculescu
Pentru prima dată în 13 ani Asociația Suport Mastocitoză nu mai trimite nicio solicitare către Ministerul Sănătăţii privind decontarea cromoglicatului, dar domnul ministru ne refuză atât decontarea cromoglicatului, cât şi a reţetei magistrale, răspunzând unor adrese mai vechi ale Asociației Suport Mastocitoză. Publică în transparentă decizională un ordin privind acreditarea şi angajarea de personal în centrele de boli rare, ordin care nu conţine nimic despre nicio decontare a vreunui medicament.
2021- Ioana Mihăilă
Ne sunt solicitate oficial: număr de pacienţi, situaţia cromoglicatului şi reţetei magistrale în UE, avizul comisiilor de mastocitoză, alergologie, dermatologie, genetică, cât şi ANBR. Toţi dau aviz favorabil cromoglicatului şi reţetei magistrale, Nicoleta Vaia pune la dispoziţie situaţia cromoglicatului din întreaga lume, nu numai din UE, punctul de vedere al marilor centre de referinţă internaţionale, punctul de vedere al boardului internaţional TMS, grafic privind calitatea vieţii sub administrarea cromoglicatului şi al scăderii numărului de internări. Centrul Naţional de Boli Rare Hematologice îşi dă avizul favorabil pentru cromoglicat şi reţeta magistrală. Ministerul refuza decontarea.
Oameni care au susţinut cauza noastră: Mihaela Tănase încă de la început, un om extraordinar, Mara Calista – atât prin donaţii cât şi prin demersuri legislative, domnul conf. univ. dr. Corneliu Buicu – atât prin donaţii cât şi prin demersuri legislative, domnul prof univ dr Şerban Bubenek – prin donaţii şi susţinerea publică a cauzei noastre, prin implicare personală, inclusive prin sprijin emoţional.”
În luna martie, HotNews.ro scria pe larg povestea Asociației Suport Mastocitoză din România, care susține de ani de zile tratamentul pacienților din acțiuni de fundraising:
INTERVIURILE HotNews.ro