VIDEO Legile justiției, adoptate de guvern. Procuror: Reflectă poziția de putere a MAI. Patru probleme semnalate / Ce spun Predoiu și Ciucă

Noile legi ale justiției, elaborate cu scopul de a îndrepta modificările nocive făcute în guvernarea PSD, au fost adoptate miercuri de guvern. Premierul Nicolae Ciucă a susținut, la începutul ședinței Executivului, că procesul în care s-a derulat elaborarea acestor legi este „un exemplu de maturitate şi responsabilitate pentru toate instituţiile implicate”, în timp ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a vorbit despre „consolidarea independenței justiției” prin noile acte normative. Asociațiile de magistrați, însă, vorbesc despre „compromiterea unor progrese făcute în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate”.

Astfel, Cabinetul Ciucă a adoptat astăzi:

• Proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor (proiect de lege + nota de fundamentare)
• Proiectul de lege privind organizarea judiciară (proiect de lege + nota de fundamentare)
• Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (proiect de lege + nota de fundamentare)

Proiectele vor fi trimise apoi Parlamentului pentru adoptare.

Declarațiile lui Cătălin Predoiu, la finalul ședinței de guvern:

Când va fi ridicat MCV?

• Nu mă hazardez să fac astfel de predicții, noi avem un calendar intern stabilit cu CSM

Cum rămâne cu „raționalizarea” pensiilor speciale, propusă prin PNRR?

• Nu ne-am propus ca prin aceste proiecte de lege să reglementăm salariile și pensiile magistraților. Nu s-a schimbat nimic în această materie, care este în competențele Ministerului Muncii. Când ni se va cere expertiza, Ministerul Justiției va avea deschidere
• În cadrul acestui efort de eleborare a legislației privind pensiile și salariile din sistemul judiciar trebuie consultat și Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că ține și de statutul lor
• În pprivința pensiilor speciale, voi susține orice soluție care păstrează statutul de independență a procurorilor și judecătorilor

Ciucă: Prin aceste legi asigurăm consolidarea Justiției

La începutul ședinței de guvern, premierul Nicolae Ciucă a spus că „procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate”.

„Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV și cred că prin aceste legi asigurăm consolidarea Justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor”, a afirmat Ciucă.

Predoiu: Am urmărit responsabilizarea Justiției în raport cu propriile rezultate

La rândul său, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut că prin aceste legi s-a urmărit responsabilizarea justiției, el subliniind că în magistratură se va intra doar prin examen, existând excepții doar acolo unde este un deficit de personal:

• „Într-adevăr legile Justiției sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor și parchetelor, dar și a CSM, garantul independeței Justiției, potrivit Constituției, și după părerea mea cea mai importantă instituție in această constelație de instituții cu atribuții în domeniul justițiar.
• Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii arbitrare, (..,) și anume, în primul rând independența Justiției, independența judecătorilor și a procurorilor.
• Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul judiciar în ultimii ani a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăreia dintre aceste profesii.
• Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiției în raport cu propriile rezultate și cu propria funcționalitate pentru că aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar a sistemului însuși”.

Predoiu a enumerat prevederi din noile legi „care tind să responsabilizeze acest sistem”.

• „O prevedere care anticipează transferul gestiuniii și responsabilității bugetelor Justiției de către Înalta Curte de Casație și Justiție, un obiectiv cerut constant de către judecători și procurori ca un element de întărire a independenței acestora, dar și un element de responsabilizare în raport de cheltuirea fondurilor publice alocate Justiției. Sigur după aceleași reguili, în coordonare sub aspect financiar cu Ministerul de Finanțe, dar cu un rol sporit în alocarea resurselor financiare în sistemul judiciar.
• Dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în magistratură se va intra ca regulă doar prin examen. Există o singură excepție cu privire la magistrații pensionați care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci o excepție foarte limitată.
• Regula va fi intrarea în magistratură pe bază de examen, și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect nedorit asupra calității actului de justiție, după părerea noastră a Ministerului Justiției, dar și a CSM.
• Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la 2 la 3 ani.
• Am consolidat Inspecția judiciară și am întărit rolul secției pentru procurori a CSM în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procurori de rang înalt în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Minsterul Justiției în acest scop.

„Temerea că aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este nejustificată”

Predoiu a mai susținut că prin aceste trei legi „nu s-a adus nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR” și, de asemenea, „nicio prevedere nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană”:

• ”De asemenea, nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană, integrarea euroatlantică face obiectul unor articole din Constituţie şi sunt neatinse (…)
• Această dezbatere a fost utilă, dar temerea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este, conform textelor, nejustificată”.

Patru probleme majore reclamate de magistrați. Procuror: Reflectă poziția de putere a Ministerului de Interne

Proiectele de modificare a legilor Justiției au fost dur criticate de trei asociații de magistrați, care spun că „partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit”, pentru că sunt menținute multe dintre modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani.

Într-o o scrisoare deschisă, Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au făcut apel la Comisia Europeană să se implice „pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România”.

Procurorul militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, a enumerat, pentru Hotnews.ro, patru principale probleme în noile legi ale Justiției, despre care spune că „reflectă poziția de putere a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a grupului de interese care după revoluție a condus discreționar MAI”.

Principala problemă semnalată este legată de Poliția Judiciară. Mai exact, prin noile modificări dispar reglementările privind detașarea polițiștilor judiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori:

• „Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public, pentru a nu mai putea face interceptări, de exemplu.
• Prin scoaterea oricărei mențiuni referitoare la poliția judiciară din legea de organizare judiciară se lipsește de conținut dispoziția constituțională care reglementează activitatea poliției judiciare sub conducerea parchetelor. Se revine la perioada anterioară integrării României în Uniunea Europeană, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispozitia politicului.
• Se încearcă, astfel, lipsirea Parchetullui de mijloacele necesare efectuării unei anchete eficente.
• Vor să raporteze totul la organizarea Politiei, chiar și pentru admiterea în magistratură să conteze modul de organizare stabilit de MAI”.

O altă problemă reclamată este că se încearcă transformarea procurorului general în „superprocuror”, pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor.

Astfel, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile dispuse de procurori (inclusiv de procurorii DNA și DIICOT). „Dacă nu este prevăzut expres altceva, procurorul general poate infirma soluția procurorului de caz”, spune procurorul Bogdan Pîrlog.

O a treia critică este legată de reducerea dintre atribuțiile Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si transferarea acestora către procurorul general în privința delegărilor și detașărilor.

„Se discutase cu asociațiile de magistrați și propunerea noastră, care se regăsea și în forma legilor trimisă Comisiei Europene, era să existe examen scris la Drept penal si la Drept procesual penal pentru accederea în funcțiile de conducere. Functiile de conducere se obțin, practic, printr-un poces de memorare. De exemplu, eu pentru a obține postul de prim-procuror trebuie să învăț teoriile motivationale de la sfârșitul secolului 19 și până acum”, a afirmat procurorul.

El mai reclamă că prin noile reglementări procurorii șefi ai parcheteor curților de apel și președinții curților de apel vor fi cei care vor controla discreționar promovările pe post și, astfel, „se va întări sistemul clientalar și descentralizarea”:

• „Se revine de la sistemul de dinainte de legile justiției.
• „Nu mai există exemen meritrocratic. Sistemul este acum în două etape. Va rămâne promovarea pe post, dar va dispărea promovarea efectivă, adică nu va mai fi pe bază de exemen. O comisie stabilită de facto de procurorii generali ai parchetelor curților de apel și de președinții curților de apel stabilește pe baza evaluării dosarelor cine promovează si cine nu”.