Marea provocare a anilor care vor urma după pandemie: Sechele sau sindromul long COVID?

Ai trecut prin infecția COVID-19 și, chiar dacă te-ai vindecat/externat din spital încă de acum câteva luni, simți că nu ți-ai revenit complet. Mulți dintre pacienții COVID-19, în special cei care au trecut printr-o formă gravă a bolii, rămân, după ce infecția s-a vindecat, cu sechele sau cu sindromul long COVID. Puțini sunt însă cei care știu că cele două sunt diferite. Ce înseamnă sechele, ce înseamnă sindromul long COVID și cum faci diferența între ele?

Care este diferența dintre sindromul long COVID și sechele

În ultimii 2 ani, de multe ori chiar rude sau cunoscuți de-ai noștri au ajuns pe un pat de spital cu infecția COVID-19 și au rămas cu sechele sau diverse simptome, inclusiv după vindecarea de infecția propriu-zisă.

Este important să facem diferența între long COVID, care înseamnă simptome ce persistă în timp, și sechele, a declarat Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase și directorul medical al Institutului Matei Balș, în cadrul unui eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

„Sechelele sunt acele modificări ireversibile sau parțial ireversibile. Dar este important de făcut diferența între simptomatologia care persistă și sechele. Concret, dacă la nivelul plămânului ai fibroză – iar fibroza este în mai mică măsură la varianta Omicron, dar poți să o ai – omul rămâne cu sechele”, a explicat Adrian Marinescu.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș

„Spre exemplu, dacă ai făcut o formă ușoară de COVID și ai rămas cu oboseală 3-6 luni, iar apoi lucrurile să revină treptat, aici nu vorbim despre sechele. De aici până la discuția despre sechele este cale lungă. Cei care rămân cu sechele sunt mai ales cei care au avut forme critice și mai ales cei care nu au fost tratați corect”, spune medicul.

Long COVID-ul nu înseamnă sechele, subliniază Adrian Marinescu: ”Long COVID-ul înseamnă și dacă ai rămas cu oboseală 6 luni, și dacă mirosul sau gustul nu au revenit complet. Au fost inclusiv cazuri de persoane care au rămas fără gust, apoi l-au reînvățat, și s-a întâmplat ca alimente care nu le plăceau înainte să le placă acum.”

Cum ne dăm seama dacă vorbim despre long COVID sau sechele? ”Atunci când sunt probleme de care nu scapi nici după câteva luni, putem vorbi despre sechele.”

Noțiunea de long COVID este destul de relativă, mai spune Adrian Marinescu, dar înseamnă în general simptome care persistă o perioadă de timp. În funcție de cât timp persistă, putem vedea dacă este vorba despre long COVID sau despre sechele.

”Doar timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii 10 ani, cu acești pacienți”

La COVID-19, orice organ poate fi afectat, iar pacienții care au trecut prin infecție riscă să rămână cu afecțiuni cronice, avertizează Adrian Marinescu: ”La COVID-19, orice organ poate să fie afectat, apar o grămadă de modificări și părerea mea este că pacienții vor rămâne cu tot felul de suferințe cronice. Nu va mai fi long COVID, ci vor fi sechele – neurologice, renale, dermatologice, endocrine etc. Pacientul critic cu COVID-19 putea să plece de acolo cu orice – mă refer la partea de modificări.”

Medicul Adrian Marinescu este de părere că doar timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii ani, cu acești pacienți: ”Timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii 10 ani, cu cei care au rămas cu sechele. Părerea mea este că oamenii care au avut forme severe și care au fost critici în Terapie Intensivă vor rămâne, probabil toată viața, cu anumite probleme, de tip insuficiență respiratorie cronică sau cu o altă situație care nu va mai arăta ca la momentul inițial”.

Adrian Marinescu a avut astfel de pacienți, ține și acum legătura cu ei și spune că aceștia „ajung prin spitale, în momentul de față, la specialitățile respective cu posibilitate de reușită, dar nu întotdeauna”.

O altă categorie de pacienți este reprezentată de cei care ”au trecut cu bine de faza acută, teoretic au trecut cu bine de Terapia Intensivă, și au avut o speranță foarte mică de viață – s-au prăpădit în următoarele 2-3 luni. În momentul în care au avut o infecție severă, sechelele care au apărut și au rămas ulterior, din păcate, au dus la deces”.

Cazurile de pacienți cu sechele, mai rare la varianta Omicron?

Varianta Omicron, din fericire, este total diferit de ceea ce era înainte: afectează tractul respirator superior și foarte rar ajunge la nivelul plămânilor- de regulă ajunge la cei care au un sistem imunitar cu probleme, spune medicul Adrian Marinescu.

”Spre deosebire de ce se întâmpla la Delta, când lucrurile stăteau exact invers: întâi ajungea în plămâni, omul ajungea cu insuficiență respiratorie și lucrurile erau complicate”, explică directorul medical al Institutului Matei Balș.

”Foarte puțini dintre cei infectați cu varianta Omicron au nevoie de oxigen în momentul inițial. De regulă au nevoie de oxigen cei care ajung la spital mai târziu și într-un număr foarte mic.”

Sursă foto: Dreamstime.com,

”În cazul Omicron, fiind un număr mai mic de forme grave, cu siguranță sunt și mai puține sechele”, este concluzia medicului Adrian Marinescu.

Marea provocare a anilor care vor urma după pandemie: Sechele sau sindromul long COVID?

Care este diferența dintre sindromul long COVID și sechele

”Doar timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii 10 ani, cu acești pacienți”

Cazurile de pacienți cu sechele, mai rare la varianta Omicron?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”