Preţul real al energiei creşte, dar statul nu a pregătit încă banii pentru compensarea facturilor

Preţul energiei continua să crească, chiar dacă populaţia nu vede acest lucru în facturi, pentru că acestea sunt plafonate până la 1 aprilie anul viitor.

În spatele scenei, însă, electricitatea şi gazul pe bursă sunt din ce în ce mai scumpe, iar diferenţa este plătită din bugetul statului. Această sumă nu a fost bugetată încă şi ar trebui să fie alocată la rectificarea bugetară din august, însă nu se ştie deocamdată care este suma reală.

Preţul real este mult mai mare decât cel din facturi

Pe bursa de energie OPCOM, preţul mediu pentru luna iunie a fost 1.138 lei pe MWh pe piaţa spot, de trei ori mai mare faţă de luna iunie 2021.

În acest moment, statul acoperă o mare parte din factura finală a consumatorilor casnici, adică plăteşte tot ce este peste 0,68 lei pe kWh. Dacă ne uităm pe comparatorul de preţuri de pe site-ul ANRE, toate ofertele pentru consumatorii casnici depăşesc acest nivel, adică preţul real este mult mai mare comparativ cu acest plafon.

Cel mai mic preţ este la Hidroelectrica, 0,69 lei pe kWh, apoi sunt trei companii cu preţuri între 1 şi 2 lei pe kWh, iar restul până la o sută de oferte depăşesc 2 lei pe kWh.

* Ca o curiozitate, cel mai mare preţ din piaţă oferit consumatorilor casnici este de 23,6 lei pe kWh, adică o factură de 2.360 de lei pe lună (la un consum mediu de 100 kW).

La gaze, la fel, pentru consumatorii casnici preţul este plafonat 0,31 lei pe kWh. În piaţă, ofertele încep de la 0,6 lei pe kWh şi se duc la 2,54 lei pe kWh.

Toată această diferenţă uriaşă dintre preţul real şi cel plătit de consumatori ar trebui să vină de la bugetul de stat, aşa cum a arată OUG 27/2022, aprobată prin lege de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul lunii iulie.

Nu există calcule privind impactul bugetar

Companiile din energie se plâng că nu au primit niciun ban pentru compensarea facturilor de la 1 aprilie încoace şi nici nu sunt prea optimiste, având în vedere că nu există deocamdată un calcul privind impactul bugetar.

Aceasta deşi banii ar trebui să vină, teoretic, la rectificarea bugetară anunţată pentru începutul lunii august.

“Avem cea mai generoasă schema de plafonare şi compensare din Uniunea Europeană. Dacă vă uitaţi la actul normativ aprobat în aprilie, la impactul bugetar scrie că aceste costuri se vor acoperi din veniturile suplimentare încasate de la producători. Urmează rectificarea bugetară din august. Noi avem o lege adoptată la finalul lunii martie care se aplică de la 1 aprilie, iar în momentul de faţă nu există nicio plată efectuată către furnizori şi dintr-un motiv foarte simplu: această lege nu a fost bugetată ministerelor de resort. Vom vedea alocările bugetare abia la rectificarea care urmează şi va fi foarte interesant de văzut care este suma reală”, a afirmat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

La începutul anului, autorităţile estimau un impact bugetar de 14,5 miliarde de lei pentru acest an. Însă, de atunci, preţurile au crescut încontinuu, deci ne aşteptăm ca suma reală să fie mult mai mare.

Ce riscuri există pentru la iarnă

Dărăban a avertizat că, din această cauză, este posibil ca mai mulţi furnizori să nu poată susţine cu propriile finanţe această compensare, până vin banii de la stat, şi astfel să iasă din piaţă.

“Noi intrăm în iarnă prea relaxaţi. Dacă cineva îşi închipuie că furnizorii, chiar şi cei mari, mai pot să-şi acopere accesul la finanţare cu o întârziere la plăţi de peste şase luni, în condiţiile în care 90% dintre consumatori sunt plafonaţi, este o aşteptare nerealistă. Pe lângă situaţiile de risc pe care autorităţile le iau în calcul pentru această iarnă, poate ar trebui să ia şi un scenariu în care o să avem probleme cu furnizorii”, susţine Dărăban.

Alte riscuri sunt legate de lipsa banilor pentru întreţinerea reţelelor de distribuţie a energiei şi gazelor. Se pune problema nu de investiii noi, ci de mentenanţa celor existente, a mai spus reprezentanta companiilor din energie.