De ce nu găsim un mecanic bun? Răspunsul e simplu dacă ne uităm pe câteva date. Și o explicație în plus

Avem IT-iști și e bine, dar unde găsim un „doctor de fiare”? Pentru orice șofer găsirea unui mecanic bun este o adevărată aventură. E o realitate de care ne lovim în fiecare zi. Și nu doar șoferii, ci și cei care caută un meseriaș, fie pentru a rezolva o problemă punctuală, fie pentru a-l angaja.

Învățământul profesional din România nu mai scoate meseriașii de care avem nevoie. Prea puțini absolvenți de gimnaziu îl aleg.

În acest an, potrivit datelor Ministerului Educației după repartizarea elevilor care au absolvit clasa a VIII-a, cam 1 din 10 a ales ruta de școlarizare în învățământul profesional.

Dintr-un total de 41.052 de locuri prevăzute, nici măcar jumătate nu au fost ocupate. Doar 18.338 de elevi s-au înscris pentru acest profil.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în anul şcolar 2020-2021, în învăţământul profesional au fost cuprinşi 7,6% din totalul elevilor din învăţământul secundar. Reţeaua unităţilor din învăţământul profesional a fost alcătuită din 83 unităţi.

Pe profiluri de pregătire, cea mai mare pondere a elevilor înscrişi în învăţământul profesional s-a înregistrat în cadrul profilului transporturi (21,3%). Ponderi importante s-au înregistrat şi pentru profilurile: alimentaţie publică (17,9%), construcţii de maşini (13,2%), industrie mică şiprestări servicii (7,7%), agricultură (7,6%).

Silvia Bogdan: E important să ne uităm la calificări care sunt în directă legătură cu job-urile viitorului

Prin noua lege a educației, la stadiul de proiect deocamdată, școlile profesionale se transformă în licee profesionale.

E un lucru bun care ar putea crește atractivitatea pentru acest domeniu, este de părere Silvia Bogdan, președința Asociației Școala de Valori. Pe de o parte, copiii au un traseu bine stabilit. Pe de altă parte, se rezolvă o problemă mai degrabă de ordin psihologic.

„Acele școli profesionale erau văzute destul de negativ. Ajungeau acolo copii cu note relativ mici și foarte mici, iar încrederea de sine, stima de sine a copilului care ajungea în școala profesională era foarte scăzută. Ce să schimbă acum este tocmai această perspectivă asupra faptului că acel copil care termină gimnaziu are opțiunea de a merge la un liceu, chiar la un liceu profesional, dar care are un traseu bine stabilit și care oferă posibilitatea tânărului să poată să obțină un certificat profesional pe o anumită calificare sau să continue studiile. Cred că este o perspectivă bună. În primul rând la nivelul mental al tinerilor care nu vor mai fi tarați”, spune Silvia Bogdan.

Însă acest lucru nu este suficient.

„Și sistemul care ar trebui să sufere unele modificări, cel puțin la nivel de calificare, certificarea calificării respective, standardele de calificare care sunt parcurse și validate de organisme specializate”, adaugă ea.

„Cresc șansele ca acești copii, când aleg liceul, să se ducă către aceste meserii pentru care avem nevoie de personal. Există însă să aici o fațetă: nu ne mai putem permite, în contextul actual, să calificăm strungari pe un strung obișnuit și nu pe unul automatizat. Adică e important să ne uităm la calificări care sunt în directă legătură cu job-urile viitorului, pentru că acești copii peste 3-4-5 ani când vor absolvi, vor trebui să fie capabili să performeze în calificarea pe care o au prin școala profesională sau liceul pe care îl parcurg”, subliniază Silvia Bogdan.

Președinta Asociației Scoala de Valori spune că important este ca organismul care se va înființa prin noua lege și care se va ocupa de certificarea calificărilor să-și facă treaba astfel încât absolvenții învățământului profesional să se poată angaja în domeniile de pregătire, nu să rămână doar cu o foaie în mână.

„O să țină foarte mult de rolul acestui organism care nu doar că va certifica, dar va putea să certifice o calificare care să fie pentru un job al viitorului. N-o să fie suficient ca elevii care fac croitorie să facă croitorie convențională, ci să poată să utilizeze echipamentele de croitorie care să fie adaptate secolui XXI și ca atare acești copii să poată să meargă să facă practică în companii de de profil”, spune Silvia Bogdan.

Foarte importantă este și participarea mediului de afaceri, iar actualul actualul proiect de lege oferă oportunitate acestuia „de a-și manifesta suportul aproape fără nicio opreliște”.

Ce lipsește

Sunt câteva lucruri care lipsesc însă în momentul de față și care trebuie lămurite în contextul noilor legi ale educației. Dintre acestea, Silvia Bogdan amintește:

• Predictibilitatea absorbției tinerilor în piața muncii și aici este o discuție despre modul în care companiile consideră dacă stagiul de școlarizare este suficient pentru ca ei apoi absorbind copiii, să poată să-și continue zona de dezvoltare profesională pe domeniul pe care îi angajează.
• Zona de clarificare a rolului și atribuțiilor organismului care certifică calitatea calificării și care validează aceste certificări pentru profesii ale viitorului.
• Lipsesc centre de practică aplicată, deci, cu alte cuvinte, entități educaționale în cadrul cărora elevii să poată să înceapă să-și dezvolte abilități antreprenoriale și de practică reală, astfel încât ei să presteze servicii sau să producă, să fabrice produse pe care să le și vândă în comunitățile în care desfășoară activitatea educațională.
• Facilități fiscale pentru acest tip de activitate

Scoala de Valori a cărei președintă este Silvia Bogdan face parte din Alianța „O voce pentru educație” care este o alianță constituită cu scopul de a contribui la reformarea sistemului de învățământ din România, în contextul publicării unui nou proiect de lege a educației (2022). Alianța reprezintă o parte a societății civile și este formată din actori relevanți, cu experiență și pricepere în educație: organizații non-profit, camere de comerț și grupuri de business.