Curtea Penală de la Haga a emis mandate de arestare pentru doi dintre comandanții lui Putin: Kobylash și Sokolov sunt acuzați de crime de război și acte inumane
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare împotriva înalților comandanți ruși Serghei Ivanovici Kobylash și Viktor Nikolaevici Sokolov pentru că ar fi comis crime de război în cadrul invaziei ruse în Ucraina, potrivit site-ului CPI. În urmă cu un an, Curtea a emis un mandat de arestare pentru Vladimir Putin, acuzat de deportarea de copii ucraineni.
- UPDATE 16:00 Un consilier prezidențial ucrainean a declarat că mandatele de arestare CPI pentru comandanții ruși de rang înalt sunt „extrem de emblematice”. „Este evident că, de data aceasta, Rusia nu va putea absolut deloc să evite responsabilitatea pentru crime de război premeditate și pe scară largă”, a declarat Mihailo Podolyak, consilier al președintelui Zelenski.
Kobilash este șeful aviației de rază lungă a Rusiei, iar Sokolov a fost comandantul flotei rusești de pe Marea Neagră. Mandatele de arestare au fost emise pentru „presupuse infracțiuni comise cel puțin din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023”.
Kobylash și Sokolov sunt acuzați de crime de război și acte inumane
„Dl Serghei Ivanovici Kobylash, născut la 1 aprilie 1965, general-locotenent în cadrul Forțelor Armate Ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Aviației cu rază lungă de acțiune a Forțelor Aerospațiale, și dl Viktor Kinolaievici Sokolov, născut la 4 aprilie 1962, amiral în cadrul Marinei ruse, care, la momentul respectiv, era comandantul Flotei Mării Negre, sunt fiecare dintre ei presupus a fi responsabili de crima de război de a îndrepta atacuri împotriva unor obiective civile și de crima de război de a provoca vătămări accidentale excesive ale civililor sau de a deteriora obiective civile, precum și de crima împotriva umanității de acte inumane”, spune Curtea Penală Internațională.
Potrivit CPI, există motive rezonabile de a crede că cei doi poartă răspunderea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puțin din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.
„În acest interval de timp, a existat o presupusă campanie de lovituri împotriva a numeroase centrale și substații electrice, care au fost efectuate de forțele armate ruse în mai multe locații din Ucraina. Camera preliminară II a constatat că există motive rezonabile de a crede că presupusele lovituri au fost îndreptate împotriva unor obiecte civile, iar pentru acele instalații care ar fi putut fi calificate drept obiective militare la momentul relevant, prejudiciile și daunele civile accidentale preconizate ar fi fost în mod clar excesive față de avantajul militar anticipat”, spun judecătorii Curții de la Haga.
„Camera preliminară II a considerat, de asemenea, că presupusa campanie de lovituri se califică drept un comportament care implică comiterea multiplă de acte împotriva unei populații civile, în conformitate cu o politică de stat, în sensul articolului 7 din Statut. Ca atare, există motive rezonabile de a crede că suspecții poartă, de asemenea, răspunderea pentru crima împotriva umanității de „alte acte inumane […] care cauzează în mod intenționat mari suferințe sau vătămări grave ale corpului sau ale sănătății mentale sau fizice”, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (k) din Statutul de la Roma”, se explică în comunicat.
Procurorii ucraineni investigau deja posibile crime de război după campania de iarnă de lovituri aeriene asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. Rusia neagă faptul că vizează în mod deliberat infrastructura civilă din Ucraina, afirmând că toate atacurile sale au ca scop reducerea capacității de luptă a Kievului.
Vladimir Putin are deja mandat de arestare de la Curtea de la Haga
Curtea Penală Internațională a emis în martie anul trecut un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina.
Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații.
Moscova a reacționat atunci prin purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a spus sec că „deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”. „Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”.
Ucraina a spus că este o decizie istorică, dar care e „doar începutul”. Înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o decizie „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.
Ce este Statutul de la Roma
Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit adesea Statutul Curții Penale Internaționale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională (CPI). A fost adoptat la o conferință diplomatică de la Roma din 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.
Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Nici Ucraina și nici Rusia nu sunt state parte la Statutul de la Roma și nu au ratificat textul fondator.
Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l-a ratificat niciodată pentru a deveni membru al CPI și, în cele din urmă, și-a retras semnătura în 2016.
La vremea respectivă, Rusia se afla sub presiune internațională cu privire la capturarea și anexarea unilaterală a Crimeei în 2014, precum și o campanie de atacuri aeriene în Siria în sprijinul războiului președintelui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.