Întâlnirea NATO – Rusia. Geoană: „Nu vom renunța să ne apărăm reciproc. Am cerut Rusiei să detensioneze imediat situația” / Câteva lucruri din discuții ce vizează direct România și pe ce puncte crede NATO că ar putea cădea de acord cu Rusia
„Există diferențe semnificative între aliații din NATO și Federația Rusă privind problemele de securitate din Europa”, a spus miercuri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, după reuniunea consiliului NATO cu Rusia la Bruxelles privind detensionarea situației de la granița Ucrainei. „Nu am avut o discuție ușoară, peste patru ore de discuții”, a spus Geoană care a subliniat direcțiile unde Alianța Nord Atlantică nu este dispusă să cedeze și a pus pe masă câteva subiecte unde s-ar putea cădea de acord.
„Diferențele noastre nu vor fi ușor de rezolvat. Dar este semn pozitiv că ne-am angajat în mod real într-un dialog pe subiecte de fond”, a spus Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO într-o discuție cu jurnaliști din România la care a participat și HotNews.ro.
Potrivit acestuia, la discuțiile de miercuri Rusia a reiterat propunerile sale pe care le-a făcut publice în luna decembrie, drept condiții pentru deescaladarea situației din estul continentului, acolo unde masarea de trupe și tehnică militară din partea Federației Ruse a conturat amenințarea unei invazii a Ucrainei.
În decembrie Rusia, printre altele, a cerut ca NATO să nu se mai extindă și să nu mai accepte noi membri, dar și să-și retragă trupele aliate la nivelul în care era alianța în anul 1997, în principal să se retragă practic din statele care au aderat ulterior acestei date,inclusiv din România.
NATO, mesaj „clar și neechivoc” pentru Rusia
În discuția de miercuri, însă, NATO „a reconfirmat dreptul inalienabil și suveran ca fiecare națiune europeană să-și poată alege propriile aranjamente de securitate”, a subliniat Geoană.
„Respingem categoric noțiunea reapariției sferelor de influență în Europa”, a spus secretarul general adjunct din NATO.
Oficialul numărul doi al alianței nord Atlantice a atras atenția că prezența trupelor aliate pe teritoriul statelor din estul Europei sunt o consecință directă tocmai a acțiunilor ostile ale Federației Ruse și că alianța își va menține în continuare postura de apărare și descurajare de pe flancul estic.
„NATO nu a avut prezență militară pe teritoriul noilor aliați după 1997 până în 2014 când Rusia a ocupat și anexat ilegal Crimeea și a început tensiunea din estul Ucrainei. Aliații din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare și descurajare, este în atenția noastră și la Marea Neagră, și în zona Baltică, dar în același timp vrem să dăm o șansă dialogului și sperăm că acest dialog de astăzi să nu fie doar un eveniment singular”, a spus Geoană.
„Nu vom renunța la dreptul și capacitatea noastră de a ne apăra și proteja reciproc, inclusiv cu prezență de trupe NATO pe teritoriul statelor de pe flancul de est, de la Marea Neagră la Marea Baltică”, a punctat secretarul general adjunct NATO.
„Aliații și-au exprimat în mod de clar și neechivoc serioasa îngrijorare cu privire la consolidarea prezenței militare rusești în și în jurul Ucrainei. Am cerut Rusiei să detensioneze imediat această situație și să respecte suveranitatea teritorială a vecinilor săi, atât a Ucrainei, cât și a Republicii Moldova și a Georgiei. Am cerut Rusiei să se abțină de la poziții de forță, agresive și de intimidare, ca și de la activități maligne îndreptate la adresa aliaților”, a spus Geoană.
Care sunt zonele unde NATO crede că ar putea cădea de acord cu Rusia
„Am prezentat astăzi zonele unde am putea găsi un acord, după ce am spus extrem de clar care sunt lucrurile neacceptabile din propunerile Federației Ruse”, a detaliat Geoană.
Care sunt domeniile unde s-ar putea găsi un acord cu Rusia, potrivit numărului doi din NATO:
- modalități concrete de creștere a transparenței exercițiilor militare pentru a preveni incidentele militare periculoase, pentru a reduce amenințările din domeniul spațial și cel cibernetic.
- controlul armamentelor, dezarmare și neproliferarea inclusiv pentru abordarea limitărilor reciproce ale rachetelor și pentru a relua informările reciproce privind politicile nucleare ale NATO și ale Federației Ruse.
Scutul antirachetă de la Deveselu, pus pe tapet de către Rusia în discuțiile cu NATO
Potrivit lui Geoană, scutul antirachetă de la Deveselu a fost pus pe tapet de către Rusia, dar desființarea sau modificarea sa nu poate fi parte a niciunui acord pe care să-l agreeze alianța nord-atlantică.
„Partea Rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinația și sensul prezenței acestor instalații defensive pe teritoriul României și al Poloniei. Am repetat și astăzi că aceste forme de apărare anti-rachetă sunt pur defensive, nu sunt intenționate și nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federației Ruse și de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potențial acord”, a spus Geoană.
„Scutul de la Deveselu este mai degrabă un element de comunicare al Federației Ruse, decât un element de de reală preocupare și aceste facilități vor continua să opereze pe teritoriul aliat”, a mai spus oficialul NATO.
În același timp, a punctat Geoană, în apropierea teritoriului NATO există o mobilizare importantă de rachete de diverse capabilități, inclusiv de ultimă generație, din partea Federației Ruse. „Acest lucru este o preocupare pentru noi”, a spus Geoană.
„O nouă acțiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe severe”
Potrivit acestuia, „o nouă acțiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe severe”, pe un spectru larg de măsuri: de natură financiară, economică, tehnologice, dar și consecințe cu privire la decizia naturală a NATO de a-și întări postura și prezența militară pe tot flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, inclusiv în România.
Cât privește transparența exercițiilor militare, unul din punctele unde numărul doi din NATO spune că alianța ar putea cădea de acord cu Rusia, întrebat dacă acest lucru presupune posibilitatea ca în viitor observatori ruși să fie prezenți la exerciții militare inclusiv și în România, Mircea Geoană a răspuns că alianța-nord atlantică a fost mereu transparentă și a invitat observatori.
„Există legislație internațională la care Federația Rusă este parte și care reglementează modul în care se derulează, se anunță, se pregătesc și se observă astfel de exerciții militare. Din partea noastră orice exercițiu NATO a fost extrem de transparent. Am anunțat și partea Rusă și la OSCE. Suntem foarte transparenți și încurajăm partea rusă să reciprocheze și să fie la fel de transparentă în aceste zone”, a spus Geoană.
„Tot ce înseamnă participarea de observatori reduce riscul de neînțelegere, de escaladare”, a mai punctat secretarul general adjunct NATO.
CITEȘTE ȘI:
INTERVIURILE HotNews.ro