Procedura de deficit excesiv: Comisia Europeană spune că România nu a făcut nimic pentru a respecta recomandările din iunie 2021 / Ce arată un alt document

România a avut un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2023 și va depăși această valoare și în 2024, se arată într-un document al Comisiei Europene.

Cea mai recentă recomandare a Consiliului în vederea punerii capăt situației de deficit excesiv în România este din 18 iunie 2021. Comisia a recomandat miercuri Consiliului să adopte o Decizie prin care se stabilește că România nu a întreprins nicio măsură eficientă ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Asta se află într-o notă de subsol, dar într-un alt document scrie că România nu a luat suficiente măsuri.

Pe data de 18 iunie 2021, Consiliul a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Atunci ni s-a spus să reducem deficitul la 8% din PIB în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 2,9% în 2024.

Aceasta a fost în concordanță cu o rată de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0% în 2024. A corespuns unei ajustări structurale anuale de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 și 1,5% din PIB în 2024.

Recomandarea mai arăta că România ar trebui să implementeze pe deplin măsurile deja adoptate pentru 2021 și să vină cu măsuri suplimentare necesare pentru a realiza corectarea deficitului său excesiv până în 2024.

Conform unui document analizat, Comisia spune că „România nu a atins ținta generală de deficit în 2023 și nu se estimează că va pune capăt deficitului său excesiv până în 2024”.

În plus, documentul mai spune și faptul că „cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat”.

În 2024, conform sursei citate, se preconizează o creștere a veniturilor peste creșterea PIB-ului nominal, reflectând eforturile de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și impactul unui pachet de măsuri de creștere a veniturilor adoptat în toamna anului 2023. Astfel, veniturile guvernamentale ar urma să crească cu circa 1% din PIB. Pachetul fiscal constă în creșterea impozitării firmelor, în special pentru microîntreprinderi, a persoanelor fizice prin eliminarea parțială a facilităților fiscale din construcții, agricultură și industria alimentară, eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii, majorarea accizelor și o taxă specială pe cifra de afaceri a băncilor și multinaționalelor.

Pe data de 19 iunie 2024, Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special cu vulnerabilități legate de balanță de plăți, legate de deficite guvernamentale mari și în creștere care rămân, în timp ce presiunile semnificative ale prețurilor și costurilor au crescut, iar acțiunile statului în acest sens au fost slabe. Deficitul de cont curent s-a îmbunătățit orecum în 2023, în principal din cauza scăderii consumului privat, dar rămâne în continuare mare și nu se prognozează să fie o îmbunătățire în acest an.

Drept urmare, poziția investițională internațională nu se mai îmbunătățește ca pondere în PIB, în ciuda creșterii ridicate a PIB-ului nominal, iar continuarea deficitelor mari de cont curent riscă să o ducă mai departe în teritoriu negativ.

Inflația generală a scăzut, dar cea de bază (CORE) a rămas foarte ridicată. Dinamica salariilor și a costului forței de muncă s-a accelerat în 2023 și a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parțial creșteri mari ale salariilor minime și publice (de Stat), pe fondul unei piețe a muncii mai tensionată.

Se estimează că deficitul fiscal se va înrăutăți și mai mult în 2024 și 2025.

Datoria publică ca procent din PIB a crescut în pofida creșterii PIB-ului nominal și rămâne la 53%, dar o mare parte a acesteia este în valută străină. Persistența deficitelor guvernamentale ridicate poate crește gradul de îndatorare externă și poate face ca România să depină mai mult de sursele externe de finanțare, lăsând țara vulnerabilă la schimbarea sentimentului investitorilor și șocurilor externe.

Răspunsul politicilor pentru abordarea vulnerabilităților indentificate a fost slab. O cale de consolidare fiscală credibilă este esențială pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilității economiei. Acest lucru necesită respectarea recomandărilor din procedura de deficit excesiv și implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor guvernamentale și un control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani. Implementarea reformelor din PNRR și a investițiilor de acolo, dincolo de cele fiscal-structurale, ar spori competitivitatea.

Comsia ne recomandă să depunem în timp util planul fiscal-structural. De asemenea, să întărim politica fiscală pentru a realiza o ajustare fiscală pentru 2024. „În 2025, în conformitate cu cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere, limitați creșterea cheltuielilor nete la o rată consistentă cu reducerea deficitului bugetar către valoarea de referință de 3% din PIB din Tratat și să mențineți datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu”, se arată în documentul privind recomandările.