Primul brad de Crăciun a fost împodobit în România acum 155 de ani – Cum era Crăciunul la curtea Regelui Carol I

​În 1866 documentele ne dau de veste despre primul brad împodobit de Crăciun în România, bradul de la palatul regal din București, un brad ce era împodobit cu flori de hârtie și cu fructe, la nici opt luni de la venirea în România a principelui Carol I. Pe la 1900, bradul regal era adus la București de pe domeniul Peleș, iar în el se puneau lămpi electrice. În articol puteți citi despre cum arăta Crăciunul regal acum peste 150 de ani, dar și o istorie a brazilor de Crăciun în Europa de acum câteva secole.

1866 – Un an cheie pentru români

1866 a fost unul dintre cei mai importanți ani din istoria românilor, fiindcă începea o nouă epocă, cea a lui Carol I. A fost o perioadă caracterizată prin stabilitate și progres, epoca în care s-a obținut independența și multe aspecte ale țării au fost modernizate.

În martie 1866 prusacul Carol (Karl Eitel Friedrich, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen) a acceptat să ocupe tronul României, iar în aprilie se organiza plebiscitul pentru alegerea noului domnitor.

Călătoria regelui către țara pe care avea să o conducă timp de 48 de ani a fost lungă și cu peripeții, deoarece principele a traversat Austria care era în conflict cu Prusia. Tânărul prinț a călătorit incognito, folosind un pașaport elvețian, deplasându-se cu trenul pe ruta Dusseldorf – Bonn – Zurich – Viena – Timișoara – Baziaș. A coborât apoi pe Dunăre de la Baziaș la Turnu Severin, unde a ajuns pe 20 mai.

A mers apoi cu trăsura, alături de I C Brătianu, pe traseul Râmnicu Vâlcea – Târgoviște – București, unde a depus jurământul ca domnitor al României pe 10/22 mai 1866. Se spune că atunci când a văzut casa Golescu, care era pe atunci Palatul Domnesc, a rămas uimit de dimensiunile foarte mici.

Iată scena, relatată în cartea ”Amintiri despre regele Carol I”, editura Meteor Publishing.

”Alaiul a trecut pe străzi în lungul cărora erau înșiruiți soldați din regimente de linie și din Garda Națională, până au ajuns la o clădire în fața căreia era postată o gardă de onoare. Ce casă este aceasta?, a întrebat domnitorul inocent? Acesta este palatul, a răspuns stânjenit generalul Golescu. Carol a crezut că înțelesese greșit și a întrebat: Unde este palatul? Generalul, și mai stingherit, a arătat în tăcere spre clădirea fără etaj”

Casa fusese construită între 1812 și 1815 de boierul Dinicu Golescu și a fost ridicată la statul de Curte Domnească în vremea lui Alexandru Dimitrie Ghica, la 1837 și locuința a tot fost extinsă, aici locuind și Alexandru Ioan Cuza, până în momentul abdicării sale din februarie 1866.

Pe vremea lui Carol I palatul a fost reamenajat și modernizat: spre exemplu în 1882 devine prima clădire din București cu iluminat electric.

La 1866 era în toi pavarea străzilor principale ale Capitale, iar acest lucru se făcea cu gresie adusă din străinătate sau cu piatră de râu din Prahova, scrie Ioana Pârvulescu în cartea ”În intimitatea secolului 19”. Autoarea îl citează pe Carol Davila, celebrul medic francez născut în Italia de azi și omul care a marcat puternic medicina românească. ”Doctorul Davila constată pretutindeni o stare de dezastru, ”de ruină, de lipsă, de foamete”. În timp ce la Kronstadt (Brașov n. r.) văzuse minuni în agircultură și industrie, la înapoierea în Valahaia vede numai dezastru și delăsare”.

1866 – Anul primului brad de Crăciun

În decembrie 1866, tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun ”regal” în România.

Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, serioși și austeri, precauți și solitari, conduși de simțul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Dar nu lipsea voia bună.

Ilustrație cu bradul din 1866

Click aici pentru a mări fotografia

Nu de puține ori Carol I stătea la masa de scris în Ajunul Crăciunului. Uneori în ziua de Crăciun mergea cu soția la patinoar, iar seara juca biliard.

”Muncitor neobosit, stăruitor și foarte îndemânatic în treburile din lăuntru și respectând cu sfințenie legea, într-o țară unde ea se calcă și acum cu mare ușurință”, scria în 1914 despre Carol I istoricul Ioan Bogdan.

Casa regală a României a sărbătorit în următoarele opt decenii Crăciunul după tradițiile locale, dar dacă pe vremea primului nostru rege ceremoniile erau mai simple, pe vremea lui Ferdinand ( zis și Întregitorul) erau mai pline de lumină și distracție. După anul 2000 au devenit celebre ceremoniile de la castelul de Săvârșin (găzduite de Regele Mihai), bradul de acolo și colindătorii.

Acum 155 de ani, Regele Carol I chema la masă sute de copii, stătea de vorba cu ei și le împărțea daruri (haine, fructe și dulciuri). scrie site-ul romaniaregala.ro, citând din volumul Ceremonialul Curții Regale a României începând cu anul 1866, scris de Alexandra Arnăutu.

Carol I

La curtea lui Carol I, în 23 decembrie, copiii doamnelor de onoare și copiii cuplului princiar și prietenii acestora se întruneau să împodobească bradul uriaș până în tavan. Se făceau glume, se râdea mult. Se servea ceaiul și se mânca o prăjitură cilindrică tradițională de Crăciun (Baumkuchen). După plecarea tinerilor, personalul împodobea bradul cum se cuvenea.

În seara Ajunului, Regele și Regina împărțeau daruri angajaților Casei Regale. Familia Regala era întotdeauna bucuroasă să primească daruri simple, specialități locale (șerbeturi și dulcețuri, de exemplu șerbet de cafea sau de trandafiri).

În ziua de 24 decembrie, Mitropolitul, înconjurat de înalți reprezentanți ai bisericii, se deplasa la palat cu sfintele icoane. Garda Palatului prezintă armele. Mitropolitul este primit în capul scării de onoare de către ”oficerulu de ordonanță” și la intrarea ”apartamentelor de recepțiune” de către adjutantul domnesc care îi conduce în salonul roșu unde înalții prelați îmbracă hainele bisericești.

Calea Victoriei la 1900

Click aici pentru a mări imaginea

”Apoi, Mareșalul Curții îl conduce în apartamentele unde se află Majestățile Lor. Aici au loc rugăciunile specifice ajunului Nașterii Mântuitorului. Casa Civilă și cea Militară asista în mare ținută. În cursul celor trei zile de Crăciun nu au loc recepții oficiale (cu excepția unui ordin dat de MS Regele). Cei care doresc să felicite Familia Regală o pot face prin intermediul registrelor puse la dispoziție de aghiotantul de serviciu. Sărbătoarea Crăciunului se petrece în cercul familial”.

Pe la 1900 era o tradiție ca un brad frumos și înalt să fie trimis la Curtea Regală de la București, brad care era ales de grădinarul castelului Peleș. Pregătirile pentru Crăciun începeau cu două săptămâni înainte, iar inspectorul silvic de pe domeniul de vânătoare trimitea în Capitală multă carne de vânat.

Tot pe la 1900, administratorul moșiei regale trimitea vâsc pentru ca Mari, Principesă pe atunci, să decoreze cu vâsc camerele, după tradiția englezească.

Din Nurenberg se aduceau splendide ornamente pentru pom, dar multe cadouri erau cumpărate de la București și tradiția era ca fiecare om de la curte să primească un cadou la Pomul de Crăciun. Bradul era aşezat în marea sală de bal, iar câteva domnişoare din Înalta societate ajutau la împodobirea imensului pom. Din cauza înălțimii bradului, nu se fixau pe el lumânări, cum era datina ci doar mici lămpi electrice de toate culorile, se menționează în lucrarea ”Ceremonialul la Curtea la Carol I de Hohenzollern, scoasă de Muzeul Național Cotroceni.

Primii brazi de Crăciun

Primii brazi de Crăciun au fost împodobiți în Alsacia, înainte de 1550, iar în teritoriile germane s-au răspândit puternic după 1650. Documentele arată că în 1539 a fost dus un brad de Crăciun în catedrala din Strasbourg. Se spune că Martin Luther, care a murit în 1546, ar fi împodobit un brad cu lumânări.

În anul 1605 a fost înălţat primul brad de Crăciun într-o piaţă publică din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roşii, iar în acelaşi an, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesian împodobeşte primul brad, nu foarte diferit de felul în care îl împodobim şi în prezent.

În anul 1841 apare în Anglia primul brad de Crăciun, atunci când prinţul consort Albert, bunicul Reginei Maria a României, a dăruit un exemplar soţiei sale, celebra regină Victoria, şi l-a instalat la castelul Windsor. În vârful bradului era instalat un înger înlocuit, ulterior, cu o stea, pentru a aminti de steaua văzută de cei trei magi veniţi de la răsărit.