Cheltuielile Statului cu protecția socială au scăzut ca pondere în PIB, plasându-ne pe ultimele locuri în Europa
Cheltuielile privind protecția socială (inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecție socială) s-au ridicat la peste 226 miliarde de lei în 2022, (din care 225 miliarde sunt doar cheltuieli cu prestațiile sociale), a transmis miercuri INS. Ponderea lor în PIB a scăzut la 16,2%, plasându-ne pe ultimele locuri în Europa.
Ca şi în anii anteriori (2013-2022), protecția socială a fost orientată cu precădere către acoperirea riscurilor legate de bătrânețe și a celor de boală sau îngrijirea sănătății care au implicat 50%, respectiv 28% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale.
Cheltuielile de protecție socială reprezintă o expresie a măsurii în care diferite țări își asumă responsabilitatea pentru a sprijini standardul de viață pentru grupurile vulnerabile și dezavantajate.
În definiția OECD, pentru a fi considerat „social” un anumit program trebuie să implice redistribuirea resurselor între gospodării sau participarea obligatorie. În România, nivelul cheltuielilor publice sociale a fost caracterizat ca fiind al unui stat minimalist, subdimensionat față de celelalte țări.
Analiza grupării țărilor în funcție de ponderea acordată cheltuielilor de protecție socială arată că țările din Europa Centrală și de Est sunt printre cele considerate în categoria „low spenders”, cu un procent mic alocat cheltuielilor de protecție socială, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții.
Țările din Europa Sudică sunt printre cele în categoria cu valori medii ale aceluiași tip de cheltuieli, iar cele din Europa nordică și continentală,printre cele cu valori ridicate.
Dacă ne referim însă numai la cheltuielile cu beneficiile de protecție socială, acestea au urmat tendința crescătoare din celelalte țări. Totuși, România rămâne pe pe ultimele locuri în Europa din acest punct de vedere.
Același rezultat este valabil și pentru costurile privind boala sau îngrijirea sănătății. Costurile cu beneficiile privind dizabilitatea au înregistrat,în schimb,o ușoară scădere, în condițiile în care această funcție a protecției sociale avea și așa una dintre cele mai scăzute valori la nivel european, potrivit unei analize a cercetătorilor români.
Ponderea cheltuielilor privind familia și copilul au rămas la fel, iar datele privind beneficiile sociale legate de șomaj indică o scădere în structura cheltuielilor. Cele privind locuirea sunt constant la o valoare scăzută