​EXCLUSIV Cum arată estimările INSP în baza cărora autoritățile s-au pregătit pentru valul 4. Puteau sau nu specialiștii să anticipeze dezastrul?

​Ne aflăm în vârful valului 4 al pandemiei sau foarte aproape de el, cu bilanțuri care depășesc aproape zilnic 15.000 de îmbolnăviri de COVID-19. Spitalele sunt copleșite de pacienți COVID-19 în stare critică, pentru care nu mai există paturi libere la Terapie Intensivă. Multă lume se întreabă cum s-au pregătit autoritățile în lunile dinaintea valului 4 și dacă cineva a anticipat dezastrul. În România există o singură instituție care face estimări oficiale privind evoluția pandemiei, estimări care ajung la Ministerul Sănătății și la Guvern și în baza cărora autoritățile se pregătesc pentru ceea ce urmează – este vorba despre Institutul Național de Sănătate Publică. HotNews.ro a obținut estimările INSP privind evoluția numărului de cazuri, de pacienți internați, necesarul de paturi ATI și numărul zilnic de decese făcute înaintea exploziei din valul 4 și vi le prezintă în exclusivitate.

Unde suntem acum

Săptămâna trecută s-a înregistrat ziua cu cel mai negru bilanț COVID în România de la debutul pandemiei: marți, 19 octombrie, autoritățile au anunțat 18.863 de cazuri noi de infecție cu coronavirus raportate în 24 de ore.

În România nu mai sunt în acest moment locuri libere la Terapie Intensivă pentru bolnavii de COVID-19, iar țara noastră a transferat deja câteva zeci de pacienți în stare critică în spitale din Ungaria, Polonia și Austria. Este vorba despre bolnavi de COVID-19 care aveau nevoie de tratament într-o secție de Terapie Intensivă, dar așteptau în Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor, deoarece în ATI nu mai sunt paturi libere. Condiția pentru ca astfel de pacienți să fie transferați este și ca starea lor să permită acest lucru – medicii să îi declare transferabili.

Pacienții COVID-19 care ajung la spital și au nevoie de un pat de Terapie Intensivă sunt puși pe lista de așteptare, în spitalele din România nemaifiind paturi ATI libere. Majoritatea sunt tratați în Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor, în așteptarea unui pat ATI.

Medici la Institutul Marius Nasta din București, spital COVID-19

De asemenea, medicamente vitale pentru tratarea COVID-19 lipsesc în acest moment din unele spitale din țara noastră (HotNews.ro a scris pe larg despre acest subiect aici).

România ocupă locul al patrulea în Europa la numărul zilnic de îmbolnăviri de COVID-19 (după Marea Britanie, Rusia și Ucraina – însă toate au populație de câteva ori mai mare) și locul al treilea la numărul zilnic de decese, după Rusia și Ucraina.

Cum s-au pregătit autoritățile pentru valul 4? Au anticipat specialiștii dezastrul?

HotNews.ro a obținut documentele integrale ce conțin 4 estimări oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19: din 21 iulie, 4 august, 18 august și 1 septembrie. Este vorba despre documente oficiale transmise, la acea vreme, Ministerului Sănătății, în vederea pregătirii valului 4.

Singura dintre ele care conține o estimare și pentru luna octombrie, în care ne aflăm, este prima dintre ele, cea din 21 iulie. Restul acoperă doar lunile august și septembrie.

Ioana Mihăilă: „Nimeni nu se aștepta la acest dezastru. Estimările INSP, prea optimiste”

Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, declara săptămâna trecută pentru HotNews.ro că specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au ratat estimările pentru valul 4 și au subestimat dezastrul care urma (Ministerul Sănătății folosește estimările INSP – n.red.).

Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății

O primă estimare a INSP dădea maximum 1.500 de spitalizări în valul 4 – nu doar ATI, ci totalul spitalizărilor, afirma Ioana Mihăilă: „Nimeni nu se aștepta la acest dezastru. Estimările Institutului de Sănătate Publică, cele mai pesimiste, erau de maximum 4.000 de internări în valul 4 – totalul internărilor, nu doar Terapie Intensivă. Iar ei au actualizat la finalul lunii iulie – începutul lunii august estimarea mai optimistă din luna iunie – începutul lunii iulie, când dădeau maximum 1.500 de spitalizări în valul 4. Nu știu ce modele matematice au folosit, dar se pare că și cea cu 4.000 a fost prea optimistă. Ei dădeau 4 scenarii, iar cea cu 4.000 era scenariul cel mai pesimist.”

Reamintim că Ioana Mihăilă a fost ministrul Sănătății în perioada 21 aprilie – 7 septembrie, în care România s-a pregătit pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19.

Adriana Pistol, director în cadrul INSP: „Este ca și când le-ați cere meteorologilor să explice cum dau prognoza pe două săptămâni”

De cealaltă parte, HotNews.ro a stat de vorbă și cu specialistul INSP cel mai vizibil pe toata durata pandemiei – Adriana Pistol, medic epidemiolog și directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului. Adriana Pistol este de asemenea membru al Grupului tehnico-științific din cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care recomandă restricțiile impuse în România, în perioada pandemiei.

Puteau specialiștii INSP să anticipeze dimensiunea exactă a dezastrului din valul 4? Medicul epidemiolog Adriana Pistol afirmă că estimările INSP pentru valul 4 au fost actualizate din două în două săptămâni. În ceea ce privește precizia lor, directorul CNCSBT spune că nu crede că cineva putea anticipa exact evoluția cu foarte mult timp înainte, iar precizia acestor estimări ține de foarte mulți factori, o parte dintre ei neputând fi controlați de către cei care fac aceste calcule.

Tot din motive care țin de precizie, INSP a transmis autorităților, pe data de 21 iulie, o estimare care conținea și previziuni privind evoluția în luna octombrie, iar ulterior, în august și la începutul lunii septembrie, a ales să facă estimări pentru perioade mai scurte – nu mai mult de o lună, explică Adriana Pistol: „Pentru precizie, când simțim că precizia devine nejustificată, renunți la ea și faci scenarii pe termene mai scurte. O faci mai bine mai precis, din aproape în aproape, decât să te duci prea mult. Fiindcă riști să aibă un nivel de încredere atât de scăzut, încât uneori nu mai merită. Și atunci, mai bine faci din aproape în aproape. Dacă vă uitați, când am mers la intervale mai scurte de timp, s-au cam îndeplinit, previziunea este mult mai credibilă.”

Am întrebat-o pe Adriana Pistol cum se fac mai exact calculele care stau la baza acestor estimări, pe înțelesul publicului. Ea spune că, înainte de toate, vorbim despre calcule matematice, cu date cumulate, foarte greu de explicat pe înțelesul publicului larg: „Noi dăm acolo câteva scenarii posibile, de la cel mai optimist până la cel mai pesimist. Sunt calcule care se fac ținând cont de ceea ce s-a petrecut, dacă urmează aceeași tendință sau nu, iar totul este dependent de anumite intervenții – ca să rămâi la scenariul optimist e nevoie de anumite măsuri, ca să nu ajungi la cel mai pesimist este nevoie de anumite măsuri. Calculele din spate sunt greu de explicat. Luăm spre exemplu toate cazurile, toate tulpinile, numărul de cazuri severe, de decese, rata de transmitere. Este vorba despre calcule matematice.”

Adriana Pistol, medic epidemiolog și directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP

Directorul CNCSBT subliniază că acesta este motivul pentru care aceste documente nu sunt publice, ci li se adresează „decidenților”: „pentru că sunt foarte de specialitate și există anumite modalități de calcul, dificil de explicat publicului”.

„Este ca și când le-ați cere meteorologilor să explice cum dau prognoza pe două săptămâni”, concluzionează Adriana Pistol.

Specialiștii care lucrează la aceste scenarii nu își doresc niciodată ca cele mai pesimiste dintre ele să se îndeplinească, iar în această perioadă, fiecare dintre noi ar trebui să se gândească și să facă ceea ce este cel mai bine pentru propria sănătate, este sfatul directorului Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP.

Precizăm că estimările INSP au continuat cu o frecvență de două săptămâni și după ultima estimare obținută de HotNews.ro, datată 1 septembrie, lucru confirmat de directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Adriana Pistol, pentru HotNews.ro.

Pe 18 septembrie, Adriana Pistol declara, într-o conferință de presă, că România va ajunge la peste 15.000 de cazuri pe zi, la finalul lunii octombrie.

Pe 6 octombrie, tot într-o conferință de presă, directorul CNCSBT vorbea în premieră despre posibilitatea ca România să ajungă la 20.000 de cazuri pe zi, „dacă vom păstra același trend în care nu facem nimic”.

Adriana Pistol spune acum că România ar putea ajunge în luna noiembrie la 25.000 de cazuri de îmbolnăviri de COVID-19 pe zi, dacă „o ținem tot așa, nici nu ne vaccinăm, nici nu respectăm nimic”. Practic, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP consideră că este esențială respectarea actualelor restricții și măsuri de protecție, nu introducerea unor noi măsuri: „Dacă o ținem așa, ajungem la 25.000 de cazuri pe zi. Dacă nu ne potolim. Nu se întâmplă nimic. Depinde de noi, de toată lumea. Nu este vorba doar să se introducă restricții, este vorba că nici nu ne vaccinăm, nici nu respectăm nimic. Iar unii, din păcate, vor muri. Este o realitate.”

Prima estimare a INSP – 21 iulie: Vârful valului 4, în a doua jumătate a lunii septembrie. Cel mult 900 de cazuri pe zi și maximum 225 de paturi ATI necesare în perioada 15-30 octombrie

Pe 21 iulie 2021, Institutul Național de Sănătate Publică transmitea către Ministerul Sănătății un document intitulat „Evoluție estimare și necesar de pregătire elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică”, în care făcea o estimare pentru valul 4 al pandemiei: media numărului zilnic de îmbolnăviri la fiecare 7 zile, numărul total de spitalizări, internări în ATI și număr de decese.

Documentul conține cele mai optimiste scenarii pentru valul 4, dintre cele 4 documente consultate de HotNews.ro. Estimarea acoperea perioada 1 august – 30 octombrie.

Este de altfel singurul dintre cele 4 documente obținute de HotNews.ro care acoperă și luna octombrie, INSP preferând, apoi, să facă scenarii pe termen mai scurt, din aproape în aproape, din motivele explicate mai sus de Adriana Pistol.

De remarcat că, pe această estimare, vârful valului 4 era așteptat în perioada 15 septembrie – 1 octombrie.

INSP precizează în document că nivelul de încredere al acestei estimări este unul scăzut.

Pentru perioada în care ne aflăm acum, spre exemplu – 15-30 octombrie – Institutul Național de Sănătate Publică a estimat un necesar de minimum 80 și maximum 225 de paturi de Terapie Intensivă pentru pacienții COVID-19 în stare critică.

De asemenea, estimarea pentru numărul zilnic de noi îmbolnăviri de COVID-19 (media la 14 zile) a fost cuprinsă între 340 (minim – scenariul cel mai optimist) și 900 de cazuri (maxim – scenariul cel mai pesimist), pentru aceeași perioadă: 15-30 octombrie.

„Pentru obținerea unei imagini orientative si anticiparea nivelului de pregătire necesar la nivel național a fost efectuata o estimare, presupunând ca evoluția se va încadra in intervalul 4. Astfel, se estimează ca după mijlocul lunii septembrie capacitatea de spitalizare necesara se va încadra intre 950 – 4500 de paturi, dintre care intre 110 – 460 paturi de ATI”, se arată în document.

INSP preciza de asemenea, în documentul citat, că „evoluția epidemica va depinde, ca si pana acum, de continuarea campaniei de vaccinare, de responsabilitatea individuală pentru respectarea măsurilor de prevenire, cât și de măsurile implementate la nivel local”.

Prima estimare INSP (data transmiterii documentului către Ministerul Sănătății – 21.07.2021):

Perioada 1 – 15 august (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 100, maximum 325 – Media reală la data de 16 august: 344 de cazuri

• Număr total de internări: minimum 370, maximum 1.100

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 40, maximum 110 – Număr real: 121

• Număr zilnic de decese: între 3 și 13.

Perioada 15 august – 1 septembrie (nivel de încredere al estimării – mediu):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 170, maximum 920 – Media reală la data de 2 septembrie: 1.108 cazuri

• Număr total de internări: minimum 470, maximum 2.500

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 60, maximum 260 – Număr real: 322

• Număr zilnic de decese: între 5 și 35.

Perioada 1 – 15 septembrie (nivel de încredere al estimării – mediu):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 330, maximum 1.600 – Media reală la data de 16 septembrie: 3.092 de cazuri

• Număr total de internări: minimum 660 , maximum 4.350

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 75, maximum 440 – Număr real: 741

• Număr zilnic de decese: între 10 și 65.

Perioada 15 septembrie – 1 octombrie (nivel de încredere al estimării – mediu-scăzut):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 570, maximum 1.400 – Media reală la data de 2 octombrie: 9.910

• Număr total de internări: minimum 950, maximum 4.500

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 110, maximum 460- Număr real: 1.412

• Număr zilnic de decese: între 18 și 55.

Perioada 1 – 15 octombrie (nivel de încredere al estimării – scăzut):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 520, maximum 900 – Media reală la data de 16 octombrie: 14.211

• Număr total de internări: minimum 900, maximum 2.500

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 100, maximum 250 – Număr real: 1.739

• Număr zilnic de decese: între 15 și 35.

Perioada 15-30 octombrie (nivel de încredere al estimării – scăzut):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 340, maximum 900 – Media reală la data de 24 octombrie: 14.953

• Număr total de internări: minimum 680, maximum 1.700

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 80, maximum 225 – Număr real (la 24 octombrie): 1.846

• Număr zilnic de decese: între 10 și 35.

A doua estimare a INSP (data transmiterii documentului către Ministerul Sănătății – 4 august)

Pe 4 august, Institutul Național de Sănătate Publică transmitea Ministerului Sănătății o nouă estimare, de această dată fiind cuprinsă doar perioada 1 august – 1 septembrie.

INSP precizează în acest document că evoluția înregistrată până la acel moment se încadra în limitele estimate anterior.

Perioada 1 – 15 august (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 100, maximum 325 – Media reală la data de 16 august: 344 de cazuri

• Număr total de internări: minimum 370, maximum 1.100

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 40, maximum 110 – Număr real: 121

• Număr zilnic de decese: între 3 și 13.

Perioada 15 august – 1 septembrie (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 170, maximum 920 – Media reală la data de 2 septembrie: 1.108 cazuri

• Număr total de internări: minimum 470, maximum 2.500

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 60, maximum 260 – Număr real: 322

• Număr zilnic de decese: între 5 și 35.

A treia estimare a INSP (data transmiterii documentului către Ministerul Sănătății – 18 august)

O nouă estimare era transmisă de Institutul Național de Sănătate Publică către Ministerul Sănătății pe data de 18 august, fiind cuprinsă perioada 15 august – 15 septembrie.

INSP preciza, în document, că „datele înregistrate până în prezent s-au încadrat în limitele estimate în ceea ce privește internările si decesele, dar ușor sub limitele estimate pentru cazurile noi (medie 7 zile) și persoanele internate la ATI”.

Perioada 15 august – 1 septembrie (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 170, maximum 1.130 – Media reală la data de 2 septembrie: 1.108 cazuri

• Număr total de internări: minimum 470, maximum 2.525

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 60, maximum 310 – Număr real: 322

• Număr zilnic de decese: între 5 și 45.

Perioada 1 septembrie – 15 septembrie (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 170, maximum 1.130 – Media reală la data de 16 septembrie: 3.092 de cazuri

• Număr total de internări: minimum 470, maximum 2.525

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 60, maximum 310 – Număr real: 741

• Număr zilnic de decese: între 5 și 45.

„Așa cum am menționat în rapoartele anterioare, evoluția epidemică în România nu se produce și nici nu poate fi controlată în izolare/independent față de evoluția la nivel global. Evoluția epidemică va depinde, ca și până acum, atât de continuarea campaniei de vaccinare, de responsabilitatea individuală pentru respectarea măsurilor de prevenire, cât și de măsurile implementate la nivel local”, arată INSP, în acest document.

„Estimarea atingerii unui vârf epidemic urmat de o pantă descendentă începând de la sfârșitul lunii septembrie este bazată atât pe observarea duratei valurilor anterioare, dar si pe respectarea in cadrul comunităților a apărării in straturi de masuri non-farmaceutice (responsabilități individuale – mască în spații închise, evitarea aglomerațiilor, distanțare; responsabilități comune – izolare/carantină, vaccinare).”

„Pe baza observațiilor empirice referitoare la mobilitatea și interacțiunea populației în această perioadă se poate estima că ăn prezent comportamentul individual se află în zona roșie, echivalent al unei mobilități si interacțiuni ridicate asociate cu respectarea scăzută a măsurilor individuale de protecție”, se mai arată în documentul INSP.

A patra estimare a INSP (data transmiterii documentului către Ministerul Sănătății – 1 septembrie)

Al patrulea document obținut de HotNews.ro conține a patra estimare realizată de INSP înaintea valului 4. Documentul a fost transmis Ministerului Sănătății pe data de 1 septembrie.

Estimarea cuprindea perioada 1-30 septembrie.

Potrivit documentului, datele înregistrate pentru ultimul interval estimat se încadraseră în apropierea limitelor maxime estimate.

„Estimarea referitoare la necesarul de pregătire pentru perioada următoare ia în calcul menținerea unei tendințe ascendente”, se mai arăta în documentul INSP.

Perioada 1 – 14 septembrie (nivel de încredere al estimării – înalt):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 920, maximum 2.500 – – Media reală la data de 16 septembrie: 3.092 de cazuri

• Număr total de internări: minimum 2.300, maximum 5.400

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 230, maximum 650 – Număr real: 696

• Număr zilnic de decese: între 35 și 100.

Perioada 15 – 30 septembrie (nivel de încredere al estimării – mediu):

• Media numărului de cazuri noi înregistare zilnic: minimum 1.600, maximum 5.500 – Media reală la data de 1 octombrie: 9.208

• Număr total de internări: minimum 4.100, maximum 11.000

• Număr total de pacienți COVID-19 internați la Terapie Intensivă: minimum 410, maximum 1.400 – Număr real: 1.364

• Număr zilnic de decese: între 65 și 220.

Specialiștii INSP vorbeau, în acest document, despre „o creștere susținută” a numărului de cazuri, „în condițiile neglijării măsurilor de protecție individuală”: „Având în vedere că se înregistrează niveluri ridicate de mobilitate și interacțiune între membrii comunităților, în condițiile neglijării măsurilor de protecție individuala, estimarea pentru următoarea perioadă (pana la sfârșitul lunii septembrie) încorporează menținerea nemodificata a ratei de creștere a cazurilor confirmate, estimându-se o creștere susținuta.”

INSP atenționa, de asemenea, în acest ultim document, că „normele referitoare măsurile individuale de protecție necesare, aflate în vigoare în prezent, NU sunt respectate și nu sunt controlate. Considerăm absolut necesar portul măștii în spatii închise cât si la exterior în spații aglomerate, indiferent de statusul vaccinal, trecerea prin boală sau test negativ recent. Având în vedere cadrul general de evoluție: absența respectării oricăror măsuri non farmaceutice de limitare a transmiterii, un grad de acoperire vaccinală insuficient și o tulpină de virus cu rata de transmitere mai ridicată decât precedentele, evoluția va fi în continuare ascendentă și va risca sa depășească posibilitățile sistemului sanitar”.