Ce mai poate face Guvernul Cîțu, demis prin moțiune de cenzură? Cât de limitate îi sunt atribuțiile

Guvernul condus de Florin Cîțu a căzut printr-o moțiune de cenzură care a adunat cele mai multe voturi din istoria post-decembristă a României. Termenul maxim de interimat al Cabinetului interimar este de 45 de zile. Ce atribuții are un guvern interimar?

Prima ședință a Guvernului interimar Cîțu este programată miercuri, la ora 17.00.

Cabinetul Cîțu este al șaselea guvern al României post-decembriste care pică prin moțiune de cenzură. Moțiunea de cenzură, votată de PSD, USR-PLUS și AUR a trecut cu cel mai mare scor din istoria post-decembristă: 281 de voturi.

Președintele Klaus Iohannis trebuie să convoace la consultări partidele, pentru crearea unei majorități care să susțină un nou guvern. Constituția nu prevede însă un termen în care șeful statului trebuie să facă propunerea de premier. Cel nominalizat însă pentru funcția de prim-ministru are termen de 10 zile de la desemnare pentru a merge în Parlament pentru votul de încredere.

Klaus Iohannis a anunțat însă marți seară că va convoca partidele la consultări abia săptămâna viitoare, argumentând că le dă timp să vină cu o abordare matură:

• „Acum, însă, suntem în situația de a trebui să găsim o soluție. Trebuie să găsim o soluție, România trebuie să fie guvernată. Pandemie, criza prețurilor la electricitate, vine iarna, toate acestea trebuie să fie rezolvate de cineva. Acest cineva, evident, este Guvernul României.
• Așadar, este nevoie de soluții și este momentul pentru decizii mature. Este nevoie de decizii mature din partea politicienilor, din partea partidelor politice.
• Pentru a da timp partidelor politice să se întrunească în forurile interioare, să găsească abordări mature și să vină cu ele la consultări, voi convoca consultări cu partidele politice abia săptămâna viitoare. Acum se cere maturitate și responsabilitate”.

Cât timp poate rămâne Guvernul Cîțu interimar? Cel mult 45 de zile.

Ce atribuții are Guvernul interimar

Stuaţiile în care la guvern intervine interimatul sunt prevăzute de Constituție:

Atunci când un guvern este demis prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul demisionează, îşi pierde drepturile electorale sau se află în stare de incompatibilitate, deces.

Articolul 110 din Constituție:

• (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
• (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege), cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Codul administrativ vine cu completări, menționând că guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.

Prin urmare, Executivul poate emite, în această perioadă, Hotărâri de Guvern.

Un guvern cu drepturi depline îndeplineşte, conform Codului administrativ, următoarele atribuţii principale:

• iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român.

La rândul său, prim-ministrul cu drepturi pline reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, preşedintele României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale. Totodată, premierul cu drepturi pline numeşte şi eliberează din funcţie: conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat şi consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege, potrivit sursei menţionate mai sus.