CTP, despre solidarizarea cu doctorițele de la Spitalul Pantelimon: „O astfel de atitudine a breslei doctorilor presupune că au niște cadavre ascunse prin dulapuri”

Cristian Tudor Popescu consideră că poziționarea Colegiului Medicilor și a Societății Române de Anestezie – Terapie Intensivă de partea doctorițelor de la Spitalul Sf. Pantelimon din București, arestate în dosarul deceselor suspecte, este la fel de „înspăimântătoare” ca posibila vinovăție cu premeditare a celor două cadre medicale, jurnalistul notând că „nu-mi pot reprima gândul că o astfel de atitudine a breslei doctorilor presupune că au niște cadavre ascunse prin dulapuri”.

„Ce mi se pare la fel de înspăimântător ca posibila vinovăție ucigașă cu premeditare a doctorițelor de la spitalul Sf. Pantelimon este poziția Colegiului Medicilor și a organizației medicilor ATI de a împiedica cercetarea zișilor medici de către procurori”, a scris luni Cristian Tudor Popescu (CTP), într-un mesaj publicat pe contul său de Facebook.

„Când e vorba de morți în condiții cât se poate de dubioase, văd că doctorii vor să fie investigați și judecați tot de doctori, căci procurorii nu se pricep la medicină. Așa cum parlamentarii au fost făcuți scăpați din anchetele DNA de colegii lor, tot parlamentari, prin vot. Sau, așa cum, în Evul Mediu, oamenii Bisericii nu puteau fi judecați decât de Biserică…”, notează gazetarul, în postarea sa, intitulată „Ce se ascunde sub halatul alb”.

Ce mai afirmă CTP:

• „În cursul investigațiilor, oamenii legii pot să apeleze, după caz, la organe de expertiză autorizate în domeniul în care are loc ancheta.
• La fel, și cei acuzați.
• Dar când e vorba de vieți omenești, cum să împiedici intervenția Poliției și Procuraturii?
• Adică, dacă un inginer face o manevră care aruncă în aer o instalație petrolieră, cu morți și răniți, să fie judecat de Asociația Inginerilor Petroliști?
• Nu-mi pot reprima gândul că o astfel de atitudine a breslei doctorilor presupune că au niște cadavre ascunse prin dulapuri… Și nu numai eu.”

Într-un mesaj anterior, publicat sâmbătă, jurnalistul a susținut că ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală a fost un act voit. „Doamnele cu Coasa erau perfect conștiente de ilegalitatea ucigașă pe care o comiteau” în numele „eficientizării”, a scris el.

„Au decis doamnele doctor, la un spital de stat, că bolnavii în stare gravă nu e eficient pentru societate să mai fie ținuți în viață. Prin urmare, le-au redus de zeci de ori dozele de «Nora», ceea ce i-a omorât rapid și în număr considerabil. N-au menționat operațiunea în fișele medicale, cifrele rămânând doar în memoria injectomatelor, unde le-au găsit procurorii – Doamnele cu Coasa erau perfect conștiente de ilegalitatea ucigașă pe care o comiteau. Dar, «eficientizau»…”, a afirmat jurnalistul.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis vineri că anchetele de malpraxis ar trebui să conțină, în mod obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală. În plin scandal al deceselor suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon, CMR a susținut că medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța în toate spețele de malpraxis.

„Implementarea acestei măsuri (introducerea unui corp de experţi independenţi, medici, în anchetele de malpraxis, n.r.) creşte transparenţa şi responsabilitatea în analizarea modului în care au fost luate anumite decizii medicale, întărind încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate. Modificarea legislaţiei, în sensul obligativităţii opiniei medicilor specialişti în cadrul unei anchete, va conduce la o analiză a modului în care practicile medicale definite de standardele internaţionale au fost respectate, reducând riscurile legale şi etice asociate”, a afirmat CMR, într-un comunicat de presă.

Practic, Colegiul Medicilor a reluat teza esențială dintr-un punct de vedere emis vineri pentru HotNews.ro de Societatea Română de Anestezie – Terapie Intensivă, anume că legiștii nu pot prezenta întotdeauna o opinie corectă în cazurile de malpraxis.

Reprezentanții Societății de ATI au subliniat că „menținerea tratamentului cu Noradrenalina în doze mari atunci când nu duce la corectarea tensiunii arteriale accentuează cercul vicios și aduce doar efecte secundare serioase (tulburări de ritm cardiac, stop cardiac, necroze grave ale extremităților, etc.), ceea ce impune reducerea rapidă a dozelor”.

Reprezentanții Societății de ATI afirmă însă că „în această situație clinică, atitudinea standard invocată și în răspunsul IML ( dacă un medicament în doză foarte mare nu duce la efectul dorit- normalizarea tensiunii arteriale în acest caz – nu este corect să reduci doza) nu mai este valabilă conform ghidurilor de specialitate ATI. Dimpotrivă se consideră ca menținerea tratamentului cu Noradrenalina în doze mari atunci când nu duce la corectarea tensiunii arteriale accentuează cercul vicios și aduce doar efecte secundare serioase ( tulburări de ritm cardiac, stop cardiac, necroze grave ale extremităților, etc.) ceea ce impune reducerea rapidă a dozelor”.

Medicii Dorel Săndesc și Șerban Bubenek, cei doi lideri ai Societății de ATI, consideră că ar fi important ca România să aibă „experți medicali judiciari de diferite specialități, care să completeze colegii de la IML în echipele care fac analiza medico-legală a cazurilor; și tot din aceste consideratii susținem ca este necesară și benefică consultarea experților din mai multe specialități medicale, cu scopul asigurării informării corecte și complete a organelor juridice și astfel a stabilirii adevărului”.