Băncile își refac în scădere calculele privind creșterea economică din 2024 după anunțul Statisticii

Bancherii își vor revizui în scădere prognoza de creștere a economiei pentru acest an, după anunțul făcut de Institutul Național de Statistică privind evoluția PIB pe primul semestru.

Economiștii șefi din bănci au fost neplăcut surprinși de creșterea de 0,8% din trimestrul al doilea (față de același trimestru din anul trecut), media anticipată de sondajul Bloomberg indicând o creștere de 2,3%. Chiar și așa, după Lituania (0,9% creștere) și Spania (tot 0,8% avans al PIB-ului), România se plasează în topul țărilor cu cele mai mari creșteri, potrivit Eurostat.

BCR: INS a folosit probabil estimări pentru ultima lună a trimestrului doi. Prin urmare, sunt posibile revizuiri ulterioare

Creșterea PIB din 2T24 a venit ca o surpriză negativă, scriu economiștii Erste într-un raport destinat investitorilor.

La fel de surprinsă se poate considera și Banca Națională, care nota în comunicatul transmis după ședința de politică monetară că: „Cele mai recente date și analize indică o creștere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut”. N-a fost să fie.

Cu majoritatea datelor de înaltă frecvență indisponibile pentru luna iunie după tipăririle slabe din mai, Institutul Național de Statistică a folosit probabil estimări pentru ultima lună a trimestrului doi. Prin urmare, sunt probabile revizuiri în sus, mai notează economiștii Erste.

Aceștia spun că pentru întregul an o creștere de 2% este mai probabilă. Consumul privat ar trebui să fie principalul motor de creștere în acest an. Investițiile ar trebui să sprijine și ele creșterea, susținute de intrările de fonduri UE și de investițiile publice în infrastructură.

Construcțiile au avut o contribuție negativă la rata anuală de creștere, dar luând în considerare datele de înaltă frecvență am putea să ne așteptăm la o revenire a lor în al doilea trimestru.

BRD: Cifrele anunțate de INS sunt în contradicție cu ipoteza BNR din comunicatul de presă de după ședința de politică monetară

Cifrele anunțate de INS sunt mult sub consensul pieței (sondaj BBG/Reuters: +2,8% a/a) și de așteptările noastre. De asemenea, sunt în contradicție cu ipoteza BNR, surprinsă în comunicatul de presă de la ședința de politică monetară din august.

Performanța consemnată de INS contrastează, de asemenea, cu semnalele venite de la indicatorii economici de înaltă frecvență, precum și cu avansul indicatorului de sentiment economic (ESI) la cele mai înalte niveluri de după pandemie.

Mai exact, pe tot parcursul T2’24, ritmul anual de creștere a vânzărilor cu amănuntul a rămas solid, producția a cunoscut o ușoară îmbunătățire, iar dinamica volumului lucrărilor de construcții a urcat în teritoriu pozitiv.

Întărirea puterii de cumpărare, condițiile de finanțare mai atractive și rezistența pieței muncii au susținut consumul, fapt reflectat de dinamica comerțului cu amănuntul (+7,0% în S1’2024), în special a vânzărilor de mărfuri nealimentare. Trebuie luată în considerare partea deținută de consumul privat în formarea PIB – 75%.

Activitatea de investiții continuă să fie alimentată de sectorul public , beneficiind de fluxul de fonduri UE și fiind în principal direcționată către proiecte mari de infrastructură și dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă. Cheltuielile cu investițiile publice s-au ridicat la 46,3 miliarde lei (2,6% din PIB) în primul semestru, o creștere solidă de 41% an/an.

Punctele vulnerabile sunt reprezentate pe de o parte de segmentul rezidențial, care trece printr-o perioadă de reechilibrare, și pe de altă parte de sectorul industrial, ale cărui probleme de competitivitate cântăresc din ce în ce mai mult în noua configurație a comerțului internațional.

Rezultatul de astăzi vulnerabilizează prognoza noastră de creștere economică (3,4%) pentru acest an, și nu numai pe a noastră… Instituțiile internaționale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), precum și Comisia Națională de Prognoză au proiectat o rată de creștere în vecinătatea lui 3% pentru acest an. Astfel, așteptăm publicarea datelor provizorii despre PIB (programate pentru 6 septembrie), care includ defalcarea pe componente, pentru a aduce un plus de claritate.

Subperformanța are un gust cu atât mai amar cu cât ecuația de creștere pentru anul viitor era deja una complexă, principalul factor de incertitudine fiind reprezentat de instrumentele și dozajul consolidării fiscale postelectorale.

ING: Surpriza negativă din PIB-ul României pune în pericol creșterea estimată pentru acest an

Datele de astăzi prezintă o imagine a unei creșteri mai lente decât se aștepta. Acum sunt necesare îmbunătățiri vizibile în a doua jumătate a anului pentru ca economia să accelereze mai mult în acest an. Între timp, ne revizuim prognoza de la 2,8% la un (optimist) 2,0%.

Datele privind PIB-ul României au dezamăgit în al doilea trimestru, după un prim trimestru slab. Creșterea a fost de 0,8% în termeni anuali, cu mult sub așteptările pieței.

Deși cauzele acestei performanțe slabe sunt încă incerte până la publicarea detaliilor (6 septembrie), câteva lucruri pot fi subliniate:

• Datele de înaltă frecvență arată că consumul privat a rămas puternic, alimentat de creșterea salariilor și de activitatea de creditare.
• Creșterea a fost frânată de exporturile nete, care probabil au continuat să dezamăgească.
• Mai mult, stocurile ar fi putut juca și ele un rol.

În ceea ce privește oferta, imaginea este, de asemenea, mixtă. Producția industrială a continuat să aibă performanțe slabe în general, în ciuda surprizei pozitive din iunie. Construcțiile rezidențiale și comerciale au reprezentat, de asemenea, o încetinire în ciuda rezultatelor solide ale proiectelor de inginerie civilă. Serviciile pentru companii par să fi recuperat ceva teren în al doilea trimestru, în timp ce cele destinate populației au rămas modeste.

Acestea fiind spuse, experiența anterioară arată că nu este neobișnuit ca revizuirile datelor să surprindă în ambele direcții și preferăm să rămânem precauți.